În ciuda unor accente protecționiste, pe care le apreciem a fi de moment, aproape neluate în seamă pe plan intern, la nivel mondial se negociază de zor globalizarea secorului agro-alimentar. Motorul acestor negocieri este Uniunea Europeană, care își deschide și mai mult porțile pentru importurile de materii-prime, în special, din zone geografice îndepărtate, cum ar fi America de Sud și zona Pacificului. Cei care vor fi afectați negativ, vor fi în primul rând fermierii din UE, procesatorii având de câștigat, datorită scăderii prețurilor pentru carnea sau laptele-materie primă. Cu alte cuvinte, Bruxelles-ul a intuit deja, din perspectivă istorică, faptul că va trebui să asigure hrană ieftină pentru o populație în creștere. Același lucru urmăresc și țări precum Brazilia, Argentina, Mexic, Canada, Australia sau Noua Zeelandă care, concomitent, vor să-și întărească propriile sectoare agro-zootehnice, propriile industrii. Așadar, fie că vrem, fie că nu, viitorul va aparține globalizării. Făcând mențiunea că, în trecut, ne-am ocupat pe larg de Tratatul canadiano-european și de strategia Fonterra pe piața Uniunii Europene, să vedem ce se întâmplă cu celelalte acorduri care vizează globalizarea.CPTPP, Mercosur și Blockchain vor modifica piața mondială a cărnii Potrivit unui raport Rabobank, emis în luna aprilie a acestui an, tranzacțiile comerciale și punerea în aplicare a acordurilor blocurilor geo-comerciale vor fi esențiale în următoarele 12 luni și vor bulversa piața mondială a cărnii. După cum se știe, Parteneriatul Trans-Pacific ”cuprinzător și progresiv (CPTPP)”, a fost semnat la începutul verii, Rabobank așteaptându-se ca țări producătoare de carne de vită, cum ar fi Australia, Noua Zeelandă, Mexic și Canada, să vadă câștiguri substanțiale în viitor. Mai puțin clar este acordul UE-Mercosur, care ar permite țărilor din America latină să exporte în UE carne cu taxe vamale foarte mici. Țările Mercosur doresc să crească volumul, însă UE este mai puțin dornică, ceea ce ar putea crea o situație de opoziție. Un alt element esențial va fi noul sistem de informații Blockchain, care ține de trasabilitate. Autorul raportului, Angus Gidley-Baird, Analist principal-Animal Protein Rabobank, a explicat de ce aceste două acorduri vor fi cheia pentru carne, în 2018 și în viitor: „În timp ce multe dintre aplicații au fost determinate de dorința de a spori trasabilitatea și transparența, cu accent pe siguranța alimentelor, noul sistem, Blockchain, este superior soluțiilor curente, atunci când vine vorba de schimbul de informații genetice, ceea ce face mai ușor să urmărim performanțele de producție”. (Blockchain este un lanț de informații care include, printre altele, producătorul, feedlot-ul, fermierul, iar, pe baza informațiilor genetice, autoritățile pot să verifice, în tranzacție, în timp real, valorile reproducerii.N.n.) „Abordarea partajată a informațiilor simplifică în mod dramatic procesele back-office, cum ar fi reconcilierea și raportarea tranzacțiilor, fiind un avantaj, atât pentru procesatorii de carne, cât și pentru fermieri. Anterior, în cazul în care reconcilierea a necesitat colaționarea și verificarea documentelor încrucișate din mai multe surse, procesul era dificil, tehnologia de acum reconciliind instantaneu tranzacția, între toate părțile. ” Fermierii europeni, împotriva importurilor din America de Sud Știind bine ce înseamnă aceste tratate economice, fermierii europeni din Occident au reacționat. Astfel, Copa-Cogeca a avertizat oficialitățile de la Bruxelles că fermierii europeni nu trebuie să accepte condițiile comerciale cu Mercosur, pe care vor să le impună Brazilia, Argentina și Uruguay: ”Orice acord comercial dintre UE și blocul comercial latino-american trebuie să fie echitabil și echilibrat”, a avertizat Martin Merrild, președintele Copa, care a adăugat: ”Nu putem accepta standarde duble. Nu va exista niciodată o concurență loială între UE și America Latină, deoarece acestea nu produc în aceleași condiții sau, dacă îndeplinesc aceleași standarde la proteină, importurile către UE trebuie să respecte același nivel de control al siguranței”. După cum se știe, încă de la reluarea negocierilor de liber-schimb dintre UE și Mercosur, începând cu anul 2010 au fost exprimate în mod repetat preocupări cu privire la dificultățile pe care le-ar întâmpina companiile și fermierii din Europa, dacă ar fi importată carne ieftină și de proastă calitate din America de Sud. Iar, dacă vorbim despre carnea de vită, aceasta este o mare îngrijorare pentru Irlanda, care a exportat în 2017 peste 535.000 de tone, în valoare de 2,38 miliarde de euro. Președintele ANA, Angus Wood a adăugat: ”Nu există loc în sectorul cărnii de vită din UE pentru importuri suplimentare sau concesii către Mercosur. Consumul de carne de vită în UE a scăzut cu peste 20% în ultimul deceniu, iar concesiile făcute țărilor din America latină vor avea un impact devastator asupra fermierilor europeni, a șeptelului nostru de bovine de calitate, ducând la pierderi de locuri de muncă în zonele rurale”. Copa-Cogeca, în întregul său, a cerut UE să evite presiunile suplimentare asupra sectorului agricol european, în urma negocierilor cu blocul comercial latino-american, privind concesiunile comerciale. Într-o scrisoare transmisă comisarului european Cecilia Malmstrom, se solicită încheierea unor acorduri comerciale echilibrate, care să respecte metodele de producție și care să micșoreze concesiile comerciale pentru sectorul cărnii. Secretarul general al Copa-Cogeca, Pekka Pesonen, a declarat că UE a oferit deja țărilor din Mercosur cote importante de export, în negocierile comerciale, fără a obține prea mult în schimb. Cu toate acestea, dialogul continuă, Uniunea Europeană cedând aproape fără să ripostă. Acordurile de liber-schimb UE-Australia-Noua Zeelandă Deschiderea negocierilor pentru acordurile de liber schimb (ALS), dintre Europa, Australia și Noua Zeelandă a fost salutată de sectoarele cărnii și laptelui din cele două state de la Antipozi, dar și de oficiali europeni. Comisarul pentru Comerț, Cecilia Malmstrom, a declarat: „Așteptăm cu nerăbdare să adăugăm Australia și Noua Zeelandă cercului tot mai mare al partenerilor comerciali apropiați ai UE. Suntem deja apropiați de valorile comune și de perspectiva noastră globală deschisă. Împreună, vom negocia acorduri comerciale care creează noi oportunități pentru afacerile noastre, precum și păstrarea unor standarde înalte în domenii cheie. Inițierea acestor discuții între parteneri asemănători trimite un semnal puternic de globalizare, într-un moment în care mulți iau drumul protecționismului”. Sam McIvor-Ministru al Comerțului din Noua Zeelandă, a declarat că un acord de liber schimb ar crea un „teren de joc echitabil, esențial pentru creșterea și prosperitatea viitoare a sectorului ovinelor și al cărnii de vită, al Noii Zeelande, în ansamblu. Peste 600.000 de locuri de muncă din Noua Zeelandă depind în mod direct de comerțul internațional, iar numai sectorul cărnii roșii are peste 80.000 de angajați. Toate aceste locuri de muncă depind de capacitatea noastră de a exporta în mod competitiv, într-un mediu comercial stabil și previzibil.” La rândul său, Consiliul Australian pentru Industria Alimentară, prin președintele său, Patrick Hutchinson, a salutat anunțul: „Stim că toți consumatorii europeni apreciază foarte mult produsele din Australia, pentru calitatea lor consistentă și previzibilă. Dar cotele de importuri cu volum mic au însemnat că nu am reușit întotdeauna să satisfacem cererea, așa că suntem încântați de oportunitatea pe care o poate aduce viitorul acord„. EDA trage un semnal de alarmă Intuind pericolul, Asociația Europeană a Producătorilor de Lactate (EDA) a declarat că regretă direcția adoptată de Comisia pentru agricultură a Parlamentului European (COMAGRI) prin votul privind raportul deputatului Herbert Dorfmann, acela care susținea întărirea rolului Observatorului laptelui. În opoziție, însă, parlamentarii europeni au votat măsuri care vor limita rolul acestui organism. Ca urmare, EDA vede în această decizie o acțiune de limitare a puterii sectorului european al laptelui, în raport cu ofensiva Noii Zeelande pe piața europeană, prin cea mai mare cooperativă de profil din lume, Fonterra: ”Din perspectiva europeană a produselor lactate, susținem necesitatea de a proteja integritatea cadrului de reglementare comun, pentru funcționarea piețelor în întreaga UE. Integritatea pieței unice europene este esențială pentru prosperitatea industriei lactate din UE. Legislația privind concurența este o parte importantă a cadrului juridic pentru piața UE și trebuie protejată”, a adăugat acesta. ”Însă, amendamentele votate în Parlamentul European, cum ar fi mecanismele de partajare a valorii și programele de reducere a producției de lapte, schimbă în mod efectiv contextul politic în care operează fermierii și companiile din sectorul european. Astfel de modificări vor încetini adaptarea sectorului, care se confruntă cu o concurență sporită din partea producătorilor din afara Europei”, susține EDA, ”periclitând mai multe obiective ale PAC, printre care, creșterea productivității și a competitivității”. Politicile protecționiste, falimentare pe termen mediu și lung La cele de mai sus, mai trebuie adăugate câteva lucruri. Statele Unite aplică în prezent măsuri protecționiste. Am putea spune că aceasta este decizia administrației Trump, dar se uită că negocierile Tratatului de Liber-Schimb cu Uniunea Europeană au fost oprite, de comun acord, anterior venirii la conducere a actualului președinte, Donald Trump. Deci, el nu a făcut altceva decât să continue o politică protecționistă gândită de cercuri de interese americane, indiferent dacă ele sunt democrate sau republicane. Iar protecționismul se manifestă pe varii planuri, nu doar pe cel agro-alimentar și vizează relațiile cu oricine: America de Sud, China, Japonia, Canada, Uniunea Europeană etc. Concomitent, țările Asiei negociază acorduri de liber-schimb cu Australia și Noua Zeelandă, iar China, India și Rusia încheie tratate asemănătoare. Așadar, este clar că, pe termen mediu, vom asista la două zone de putere: Pe de o parte, o Americă izolată iar, pe de altă parte, restul lumii, în care barierele aproape că sunt eliminate. Ce va fi? Gândind la trecut, Statele Unite au mai aplicat o astfel de politică, regresând. Drept pentru care, s-a văzut nevoită să cedeze. Este foarte posibil să se petreacă la fel și în viitor, pentru că, niciodată, nicăieri în lume, izolarea nu a dus la progres. În plus, cum spuneam în deschiderea articolului, viitorul va fi marcat de necesitatea asigurării de mâncare ieftină pentru o populație în creștere. Ce va însemna asta pentru fermierul român? Dar, ce va însemna asta pentru agro-industria lumii? Dacă ne gândim la procesare și comerț, aproape toți vor progresa. Cei mai afectați vor fi fermierii din Uniunea Europeană, care nu vor putea să țină pasul cu prețurile la care vor exporta țările din zonele terțe. Pentru a rezista, nu este decât o singură cale, anunțată deja în proiectul pentru noul PAC, dat publicității de Comisia Europeană: ”prevalența eficienței, în fața conformității”. Ce va însemna, însă, asta, pentru fermierii români? Indiferent de situație, un singur lucru: Falimentul.