Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a elaborat un proiect de ordin, prin care micii producători de alimente din România vor beneficia de flexibilitate în ceea ce privește frecvența recoltărilor de probe din cadrul programelor de autocontrol, pentru anumite criterii microbiologice stabilite în regulamentele europene.

Acest proiect de ordin a fost trimis Comisiei Europene, iar pentru elaborarea acestuia s-a luat în considerare principiul flexibilității, care este aplicat și în alte state membre din UE.

La baza acestui proiect se află o serie de motivații:

        - necesitatea încurajării unităților din domeniul alimentar cu producție scăzută, având în vedere că acestea au de cele mai multe ori lanțuri scurte de aprovizionare cu materii prime, deoarece se aprovizionează preponderent de la producători români și sunt în relații directe cu consumatorii finali din România prin magazinele proprii de desfacere;

        - dificultatea întâmpinată de unele unități de pe teritoriul României, reprezentate de abatoare, unități care produc carne tocată, carne preparată și carne proaspătă de pasăre, de a pune în aplicare cerințele referitoare la frecvența de prelevare a probelor pentru criteriile de siguranță a alimentelor și de igienă, deoarece astfel de unități nu desfășoară o activitate zilnică sau producția este scăzută;

        - necesitatea încurajării gospodăriilor țărănești cu un număr redus de bovine, care livrează lapte către micii producători locali;

Aceste derogări sunt realizate fără a compromite siguranța alimentelor și, implicit, pentru a asigura un nivel corespunzător de protecție a consumatorilor.

Categoriile de unități care vor beneficia de reducere a frecvenței recoltărilor de probe în cadrul programului de autocontrol, fără a fi afectată sănătatea consumatorilor, sunt următoarele:

a) abator de ungulate cu producţie scăzută – abator de bovine, cabaline, porcine, ovine şi caprine care sacrifică anual până la:

                 - bovine şi cabaline – 1.000 de capete/fiecare specie în parte;

                 - porcine, ovine şi caprine – 20.000 de capete/fiecare specie în parte;

b) abator pentru păsări de curte cu producţie scăzută – abator ce sacrifică maxim        5.000.000 de pui de carne sau maxim 200.000 de curcani anual;

c) unitate cu producţie scăzută de carne tocată – unitate a cărei producţie lunară este de maxim 10 tone;

 d) unitate cu producţie scăzută de carne preparată - unitate a cărei producţie lunară este de maxim 10 tone;

e) unitate cu producţie scăzută de carne proaspătă de pasăre – unitate ce realizează tranşarea cărnii de pasăre primită de la un abator, dar care nu se află în vecinătatea unui abator, a cărei producţie lunară este de maxim 10 tone;

f) unități de prelucrare lapte cu un volum mic de producție înseamnă unități a căror capacitate nu depășește următoarele limite:

                   - în cazul unităților de procesare a laptelui autorizate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, 180.000 litri de lapte/an;

                   - în cazul centrelor de prelucrare lapte integrate/aparținând exploatației care funcţionează în baza înregistrării sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, 60.000 litri de lapte/an.

În concluzie, prin acest proiect legislativ sunt încurajați micii producătoruri locali, ceea ce duce la crearea de locuri de muncă și obținerea de alimente cu cheltuieli mai reduse.

                    Serviciul Comunicare și Logistică Documentară