Putem deveni o forta mondiala La nivelul anului 1982, Romania era liderul aviculturii europene. Desigur, asta nu insemna ca populatia traia in belsug. Cu totii ne amintim de cozile uriase de la magazinele alimentare ori de la Avicolele deschise de producatori, atunci cand se bagau gaini. Evident, incasarile uriaselor complexuri de crestere a gainilor de carne sau a fermelor de gaini ouatoare erau pe masura productiei, doar ca, stim cu totii, economia socialista nu permitea folosirea fondurilor altfel decat se decidea la Cabinetul nr. 1. Dupa inevitabila cadere consemnata pe parcursul anilor ‘90, a urmat redresarea care a inceput acum 12 ani. Asa se intampla ca, in momentul de fata, exista ferme avicole cat se poate de moderne, cu nimic mai prejos decat cele din tarile cu o economie dezvoltata. Depasirea problemelor a fost posibila in conditiile in care, spre lauda lor, avicultorii romani si-au stabilit si au pus in practica o strategie proprie de dezvoltare bazata pe propriile resurse, fara a astepta sprijin din partea statului. Cu siguranta, bine ar fi fost ca si alte sectoare sa preia acest model Momentul de acum pare, inca o data, propice unei dezvoltari si mai accentuate. Practic, Romania poate aspira la ocuparea pozitiei a opta, in productia mondiala de carne de pasare, daca se va reusi depasirea granitei de 500.000 de tone. Iar, daca exista aceste premise, cu siguranta este si meritul Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania, condusa de Ilie Van, asociatie profesionala care a reusit sa coaguleze interese si sa ofere solutii concrete membrilor sai. Iar, daca ne referim la acestia, sa-i numim pe cei mai performanti: Transavia Group, Agricola International Bacau, Avicola Calarasi, Avicola Crevedia, Agrisol, Avicola Focsani, Avitop, Avicola Slobozia, Avicola Buzau. Cat priveste topul producatorilor de oua, acesta este: Tonelli, Agrimon Group Braila, Agricola International Bacau, Avicom Bucuresti si Avicom Vaslui. De subliniat faptul ca marile investitii nu au fost facute prin programele SAPARD, ci prin angajarea de credite bancare uriase, asa cum au facut cei de la Transavia sau de la Agricola Bacau, meritul fiind, asadar, cu atat mai mare. Consumul de carne de pasare s-a dublatIn anul 1990, consumul de carne de pasare era de 16 kilograme pe cap de locuitor, in anul 2008, de 27 de kg, pentru ca, acum, in ciuda crizei, sa fie de 32 de kg. Daca ne raportam la acelasi an, 1990, productia a crescut de aproape trei ori, dovada certa a prevalentei initiativei private, in detrimentul economiei de tip socialist O alta situatie, insa, se prezinta in cazul consumului de oua. Astfel, daca in 1990, media era de 267 de oua pe cap de locuitor, la jumatatea anului 2005 scazuse la 204, in 2010 fiind de 192. Cum spuneam, insa, volumul vanzarilor de oua a crescut, odata cu interzicerea importurilor de oua din Polonia dar, mai ales, din Ucraina. Oricum productia interna poate asigura, in mare masura, necesarul de consum, scaderea fiind pusa pe seama accentuarii saraciei populatiei. Cat priveste productia de carne de pasare, aceasta este de 440.000 de tone, la un pret pe kg. Peste media europeana, din cauza TVA-ului de 24 %. Altfel, in conditiile in care aceasta taxa ar fi la nivelul trecut, pretul ar fi echivalent celui european, iar sporul zilnic de crestere in greutate, asemanator statelor dezvoltate, fapt care certifica aplicarea corecta a tehnologiei si principiilor unei aviculturi moderne, performante. Un alt indiciu de performanta este scaderea mortalitatii in ferme. Astfel, daca la jumatatea anilor 90, acest indice era de 22 %, acum el este de 2,6 %. Cu totul, in Romania exista cca 350 de ferme avicole. Primele 15 dintre acestea acopera peste 60 % din productia nationala de carne de pasare si oua Criza a fost depasita, atentie la viitor Profesorul Ilie Van, presedintele Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania, avertiza, anul trecut, intr-o scrisoare deschisa publicata pe site-ul organizatiei: Desi ultimii ani au incemnat crestere continua, trebuie sa fim atenti la etapele viitoare. Domnul Van considera ca tarile lumii resimt diferit efectele crizei si ale recesiunii. In UE, exemplul pozitiv il reprezinta Polonia, iar cel negativ Grecia. Intre aceste doua extremitati se situeaza, la diferite nivele, celelalte tari europene: Romania se situeaza undeva la mijloc. La randul lor, activitatile economice din tara noastra se afla, de asemenea, la diferite grade de afectare, in functie, atat de riscurile diferite la care sunt supuse, cat si la gestionarea mai buna sau mai putin buna a crizei. Iar in activitatea noastra, a aviculturii industriale, exista, de asemenea, grade diferite de afectare cauzate de criza, care merg de la incetarea activitatii pana la societati care au profitat de oportunitatile crizei, reusind sa o depaseasca si sa iasa intarite din aceasta incercare. Ilie Van considera ca situatia generala de acum poate pune probleme serioase in ceea ce priveste realizarea programului 2010-2020, in care ne-am propus cresterea cu 62 % a productiei industriale de carne de pasare si triplarea productiei industriale de oua. Desigur, chiar daca la stabilirea acestui program, inainte de 2010, s-au avut in vedere criterii obiective, acesta ar putea fi revizuit, daca situatia economica generala din Romania, UE sau lume ne va obliga s-o facem. Dar va fi cu atat mai meritorie o continuare a drumului ascendent, pe care unele societati l-au reusit. Succesul unora este pus de domnul Van pe seama a doua coordonate. In prima situatie, cei care au depasit recesiunea au realizat imputuri ieftine, prin integrarea totala a productiei de furaje, din lan si pana la ciocul pasarilor Apoi, valorificarea superioara a produselor avicole, atat prin realizarea de produse cu valoare adaugata mare, prin transare-preparare, cat si prin canale favorabile de distributie-vanzare la export, retea proprie de distributie si magazine, colaborare comerciala de la egal la egal cu reteaua de supermagazine au adus beneficii importante investitorilor din avicultura romaneasca. Prima urgenta: rezolvarea problemei furajelor Pentru continuarea traseului ascendent, avicultorii romani considera ca prima urgenta este rezolvarea problemei furajelor, a ingredientelor furajere, si nu doar a cerealelor, exploatand mari suprafete agricole proprii sau luate in arenda. Legat de aceasta, Ilie Van este de parere ca exemplele pozitive din Vestul Europei si chiar din Ungaria trebuie sa ii contamineze si pe avicultorii Romaniei, neexcluzand, insa, colaborarile cu partenerii externi: Ne-au vizitat la Uniune firme producatoare si distribuitoare de seminte selectionate de cereale si oleaginoase. Printre acestea este sorgul, care a ajuns, acum, cea mai scumpa cereala pe piata mondiala. De ce sorgul? Mai intai, pentru ca hibrizii oferiti, foarte productivi, rezistenti la seceta, arsita si soluri sarace, sunt lipsiti total de tanin, sunt egali ca energie metabolizabila porumbului, dar contin semnificativ mai multe proteine. In zonele neirigate si cu regim scazut de precipitatii (sub 250 mm), asigura o productie la hectar mai mare decat porumbul (5-6 tone la ha). Cea de-a doua oferta se refera la rapita de toamna, cu un potential de productie de peste cinci tone la hectar. Produci, dar trebuie sa si vinzi Referindu-ne la valorificarea productiei, trebuie sa amintim ca proprietarii de afaceri din zona aviculturii au in vedere mentinerea pretului mediu european, chiar daca, in ultimii doi ani, s-au consemnat usoare cresteri ale consturilor de productie. Totodata, trebuie avuta in vedere cresterea ponderii pieselor transate si procesate, marirea exportului si cresterea continua a rentabilitatii. Oricum, chiar si in aceste conditii, piata Industriei avicole din Romania va depasi, in acest an, un miliard de euro. Din pacate, balanta externa este deficitara, chiar daca, dupa cum spun statisticile pe 2010 (pe 2011 neexistand, inca, sinteze), am exportat carne de pasare cu 1.600 de euro pe tona si am importat-o cu 1.200 de euro. Dar acum doi ani, importurile au fost de 93.000 de tone, iar exporturile de doar 53.000 de tone. Discutand despre desfacere, este drept sa mentionam premiantii: Transavia Group si Agricola International Bacau. Potrivit revistei Capital, Transavia este cel mai important producator roman de carne de pasare, gratie unor investitii totale de 15 milioane de euro Transavia isi creste pasarile cu cereale din fermele vegetale proprii. Astfel, putem oferi consumatorilor produse cu adevarat sanatoase, controland direct lantul de productie, a declarat pentru publicatia citata Ioan Popa, Director General Transavia. Pe langa extinderea capacitatii de depozitare, Transavia a investit si in realizarea unei linii suplimentare de productie furaje, astfel incat capacitatea totala de fabricatie a ajuns la 30 tone furaje granulate/ora, respectiv 250.000 tone/an. Principalul competitor al celor de la Transavia sunt bacauanii de la Agricola International, poate, cel mai dinamic jucator din intregul sector de carne din Romania, nu doar din zona aviculturii si carnii de pasare. Cresterea continua a volumului de afaceri, marirea cotei de piata (16 % in 2010) s-a realizat, credem noi, prin permanenta imbogatire a gamei sortimentale. Astfel, intr-un interviu acordat revistei noastre, Presedintele companiei, Grigore Horoi, indemna pe oricine doreste sa depaseasca dificultatile momentului la permanenta inovare, la inventivitate, la dinamism accentuat din punct de vedere al marketingului si al publicitatii. Cum spuneam, sectorul carnii de pasare din Romania poate insemna un model pentru oricare din zonele economiei romanesti, un exemplu al colaborarii interprofesionale. Probabil, sunt foarte putine zone ale economiei romanesti care a pus in aplicare cu succes un program strategic de dezvoltare, dar noi nu cunoastem decat unul: cel al aviculturii. Daca la toate cele de mai sus adaugam si faptul ca productia de oua este in totalitate aliniata la normele europene, iata ca imaginea de ansamblu este una cu totul pozitiva. Desigur, sunt si multe probleme, dar acestea nu sunt cauzate de sistemul in sine, ci de conjunctura economic internationala. Imbucurator este cresterea anuala a exporturilor, dar cazul fericit va fi acela in care Romania va importa mai putin decat vinde la extern. Una peste alta, cocosii canta in fiecare dimineata a spor, iar seara, a profit; cat de mic, dar exista