News

311

C.E.: Piața și comportamentul consumatorului european de carne

autor

MeetMilk.ro

distribuie

În fiecare an, Comisia Europeană monitorizează funcționarea celor mai importante piețe de bunuri și servicii. Indicele de Performanță (MPI) este calculat pentru fiecare piață, pe baza mai multor indicatori: comparabilitate, încredere, probleme și reclamații, schimbare de comportament și așteptări.

Piețele sunt clasificate în funcție de acest indice. Piața de carne și produse din carne a fost pe locul 28 din 50 de piețe de consum, dar, în general, această piață a ajuns pe locul 17. Totodată, obiectivul acestui studiu a fost acela de a analiza ce aspecte ale pieței cărnii nu funcționează bine pentru consumatori și care este comportamentul acestora.

Prin urmare, analizează diferite domenii și probleme care au impact asupra funcționării pieței pentru consumatori, cum ar fi alegerea, calitatea, siguranța, sănătatea, durabilitatea, originea, deșeurile, prețurile și informațiile, precum și comportamentul consumatorului și luarea deciziilor.

Rezultatele sunt relevante, în special, pentru politica generală a consumatorilor, concentrați fiind pe acțiuni legate de informare corectă, precum și pe domenii de politică specifice, cum ar fi risipa de alimente sau etichetarea originii. Și, chiar dacă acum, odată cu evoluția Covid-19, obiceiul de consum s-a modificat într-o oarecare măsură, acestea de mai jos sunt caracteristicile consumatorului european de carne.

Cadrul de analiză

În scopul acestui studiu, piața cărnii a fost definită după cum urmează: carne proaspătă (inclusiv carne congelată și preparate din carne), și produse din carne prelucrate care acoperă carnea de vită, carne de porc, miel și păsări de curte, care sunt disponibile pentru clienții finali la sfârșitul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare (la vânzătorul cu amănuntul). Serviciile de catering nu au fost incluse.

Analiza se bazează pe un cadru analitic care folosește informații și date colectate de la 13.477 de consumatori din cele 29 de state membre ale UE, fiind, deci, inclusă și Marea Britanie., fiind efectuat un sondaj asupra percepțiillor consumatorilor asupra pieței și extinderea cunoștințelor procesului decizional, la cumpărarea cărnii. Un audit suplimentar a fost efectuat pentru un număr de 10.570 de produse din cele 29 de state membre ale UE., pentru a colecta date despre disponibilitatea produselor și a informațiilor și pentru a colecta prețurile diferitelor produse din carne din țări și canale de achiziție.

Luarea deciziilor consumatorilor

În analiza luării deciziilor consumatorilor, au fost stabilite două blocuri de consumatori și produse. Primul s-a referit la carne, iar al doilea, la produse din carne. Legăturile dintre blocuri au fost explorate în detaliu. S-a pornit de la ipoteza că, între diferitele blocuri, ar exista relații puternice. Cu toate acestea, analiza rezultatelor sondajului indică faptul că nu este cazul. Relația statistică dintre diferitele blocuri ale modelului nu sunt mari.

Cu toate acestea, există anumite relații. De exemplu, consumatorii care caută informații specifice despre carne sunt mai susceptibili să cumpere mai des aceste tipuri de carne, iar consumatorii care folosesc media ca surse de informație, sunt mai susceptibili să caute informații despre nutriție și tipuri specifice de carne. Consumatorii care folosesc etichetele ca fiind singurele lor surse de informație sunt mai susceptibili să se concentreze pe informații despre preț.

Având în vedere slabele corelații găsite între blocuri, se poate concluziona că singurele relații constant puternice se găsesc între blocurile de motivație și oportunitate și între intenție și motivație. Prin urmare, procesul de luare a deciziilor consumatorilor poate fi redus în practică la interacțiunile dintre oportunitățile consumatorilor și motivația lor, atunci când cumpără carne și produse din carne.

Motivaţia

Consumatorilor li s-a cerut să indice cei mai importanți factori pe care îi au în vedere, când cumpără carne, dintr-o listă de 17 factori posibili. Pe baza acestor date, s-au calculat scorurile de importanță. Scorurile pentru cei 17 factori se ridică la 100%, deci media este de 5,9%. Cei mai importanți factori, sunt semne senzoriale (carnea arată proaspătă: 10,2%, carnea arată gustoasă: 8,7% și carnea este afișată igienic: 8,4%), prețul (rezonabil: 8,1%, accesibil: 7,9%), și origine (carnea este produsă în țara mea: 7,9%).

Aspecte precum trasabilitatea sau termenul de valabilitate au o importanță medie (6,5% și 5,6%). Tipurile de carne specifice sunt relativ mai puțin importante (carnea este organică, carnea este animală, certificat de bunăstare sau carnea este produsă în conformitate cu standardele de mediu, cu respectiv 3,3%, 4,8% și 4,8%).

Priorități

Prioritățile consumatorilor sunt în concordanță cu comportamentul lor de căutare a informațiilor. Cele mai importante elemente sunt: prețul (67%) și prețul pe kilogram (67%). Peste 20% dintre consumatori au avut în vedere alte aspecte: țara de origine (48%), producătorul (44%), ingredientele (32%), certificările de origine (26%), certificări de bunăstare a animalelor (22%) și valori nutritive (21%).

Alte aspecte: animalele sunt sacrificate conform riturilor religioase (8%), obținute din bucăți combinate de carne (12%), certificări de mediu/climă (12%), furaje fără OMG (17%), certificări organice (18%) și carne cu pretenții nutriționale (18%).

Surse de informații

Consumatorii au fost invitați să își identifice principalele surse de informații atunci când cumpără carne. Cele mai frecvente răspunsuri sunt: etichetele de pe ambalaj (68%), și etichetele de pe raft/contoar (59%), urmate de personalul cu amănuntul (56%). Consumatorii mai folosesc, în medie, alte patru surse de informații: personalul cu amănuntul (63%), familie și prieteni (44%), organizațiile guvernamentale de consumatori (16%) și ONG-uri (13%) sau de pe Internet (14%).

Disponibilitatea informațiilor destinate consumatorilor s-a referit la: termenul de valabilitate-90%, prețul pe unitate-92% și tara de origine-86%. Alte informații mai puțin susceptibile să fie disponibile au fost: certificările de origine (40% din produse), valoarea nutritivă (44%), informații organice (15%), certificări de bunăstare a animalelor (20%) și mențiuni nutriționale sau de sănătate (18%).

Canale de achiziție

În ceea ce privește canalele de achiziție, 40% dintre consumatorii din UE folosesc un supermarket ca principal retailer pentru carne, urmat de măcelarii (25%) și hipermarketuri (18%). Proporții mai mici menționează magazinele de proximitate (7%), magazine cu discount (6%), ferme (2%) sau piețe (2%). În țările din vestul Uniunii Europene, deși principalul canal de vânzare cu amănuntul pentru consumatori sunt supermarketurile și hipermarketurile, acestea sunt mai puțin susceptibile să fie retailerul lor preferat (respectiv 28% și 13%).

Se poate observa contrariul pentru măcelari și ferme; 36% și 7% dintre consumatori spun că sunt retailerii preferați, comparativ cu 25% și 2%, în țările din Europa de Est.

Peste o treime dintre consumatorii UE (39%), spun că nu își folosesc principalul retailer preferat vânzător cu amănuntul. Menționează motive precum prețurile ridicate (36%), fiind capabili să facă toate cumpărăturile dintr-o singură dată, la principalul lor retailer (32%)

Abilitate

Capacitatea consumatorilor este limitată, în ceea ce privește înțelegerea și cunoașterea pieței cărnii. Consumatorii li s-a cerut să exemplifice semnificația a trei elemente de etichetare. Cifrele de conștientizare au fost destul de scăzute: 4% identificând semnificația corectă a logo-ului Denumirii de Origine Protejate (DOP), 23% semnificația unei etichete ”conținut scăzut de grăsimi” și 36%, semnificația unui termen ”de consumat înainte de...”.

Diferența dintre proporția de răspunsuri corecte, între UE15 și UE29, este minimă pentru sigla DOP, cu respectiv 5% și 3% răspunsuri corecte. Proporția răspunsurilor corecte pentru cererea ”cu conținut scăzut de grăsimi” și ”de consumat înainte de...”, a fost mai mare în rândul consumatorilor UE 15, decât consumatorii din UE29, cu 24% și 19% și 40% și 20% pentru fiecare categorie. Deci, consumatorii din țările fondatoare ale Uniunii Europene se dovedesc a fi mai educați decât media întregii Uniuni!

Intenție și comportament

Cercetările existente arată că există un decalaj între intențiile consumatorului și comportament, în special pentru produsele etice, datele fiind susținute de rezultatele sondajului: mulți consumatori declară interesul pentru etică, dar aceste produse sunt cumpărate de un număr mic de consumatori. Prețurile, dar și informațiile, sunt factori cheie care explică această diferență. Consumatorii au fost întrebați dacă ar dori să își schimbe comportamentul de cumpărare. 68% spun că ar dori să cumpere mai des cel puțin un tip specific de carne, 41% menționând carne organică, 40%-bunăstare animală, carne certificată-39%, carne certificată de origine-38%.

Consumatorii au fost întrebați de ce nu cumpără deja mai des aceste tipuri de carne. Cel mai frecvent răspunsul a fost ”este prea scump”,  pentru toate tipurile de carne, cu excepția mediului/climatului certificat și carnea certificată religios pentru sacrificare.

Sondajul a fost adresat respondenților care au cumpărat carne sau produse din carne cel puțin o dată pe lună, înainte de sondaj. Printre acești consumatori, 93% au achiziționat produse din carne în luna anterioară sondajului, 89%: pui proaspăt și 79%: carne de porc proaspătă. Carnea de vită a fost menționată de 67% dintre consumatori, urmată de curcan (43%), vițel (36%) și miel (26%).

23 % dintre consumatori aruncă produsele din carne

Când au fost întrebați despre deșeurile de carne, 23% dintre consumatori declară că au aruncat părți comestibile de carne sau produse din carne în ultima lună, în medie de 3,5 ori. Această pondere a consumatorilor este mai mare în UE15 (25%) decât în ​​UE13, adică, în țările nou intrate (16%). Ca principal motiv al aruncării cărnii, consumatorii sunt cel mai probabil să menționeze carnea expirată în gospodărie (31% dintre cei care au raportat deșeuri), și ”Am pregătit / gătit prea mult” (18%).

Ținând cont de toate motivele pentru aruncarea cărnii, consumatorii din UE 15 sunt mai susceptibili să spună că a trecut termenul de valabilitate în propriul frigider sau că au gătit o cantitate prea mare. 7% dintre consumatorii care au aruncat carne în ultima lună nu au raportat pierderi financiare.

Alți consumatori au pierdut în medie 9 euro pe lună. 32% dintre consumatorii UE ar dori să cumpere carne mai rar. Cele mai frecvente motive pentru care menționează aceasta este sănătatea (54%) și carnea este prea scumpă (34%). 17% dintre respondenții la sondajul privind consumatori, consumă carne în fiecare zi, în timp ce 26% consumă carne de 4 până la 6 ori pe săptămână.

În medie, respondenții mănâncă produse din carne sau carne 190 de zile pe an, ceea ce echivalează aproximativ o dată la două zile. Consumatorii din UE12 mănâncă carne mai des decât omologii lor din UE15, cu 217 zile în medie. Această cifră este determinată de medii mari pentru produse din carne de pui și carne de porc. În schimb, consumul de carne de vită, curcan, vițel și miel este puțin mai frecvent în UE15.

Gradul de satisfacţie

Analizând aspecte specifice ale pieței cărnii, doar 20% dintre consumatori sunt mulțumiți (scor 8 - 10 pe 10 - punct de scară), cu prețul, 18% cu disponibilitatea de carne certificată de mediu/climă și 20%, cu disponibilitatea cărnii certificate de bunăstarea animalelor. De asemenea, consumatorii par preocupați de impactul pe care carnea îl are pentru sănătate: doar 36% sunt mulțumiți de acest aspect. Consumatorii sunt mulțumiți de disponibilitatea generală de carne (58% mulțumit) și condiții igienice (51%).

Impactul pe care îl are satisfacția cu anumite aspecte ale pieței cărnii asupra satisfacției generale față de piața a fost calculată pe baza acestei analize de corelație. Impactul asupra sănătății are un impact mare asupra satisfacției generale, dar sub nivelul mediu de satisfacție al consumatorilor. În contrast, aspectele care au un impact ridicat asupra satisfacției generale și a nivelurilor ridicate de satisfacție sunt indicii senzoriale, concomitent cu disponibilitatea cărnii, în general, și disponibilitatea cărnii ”produsă în țara mea”, specific. Acestea sunt punctele forte ale pieței, conform percepțiilor consumatorilor.

Rezultatele analizelor suplimentare arată că patru aspecte au un impact asupra satisfacției pentru consumatorii nemulțumiți: condiții igienice, disponibilitate generală, impact asupra sănătății și a termenul de valabilitate. Trei aspectele determină nivelul de satisfacție, atât pentru consumatorii mulțumiți, cât și pentru cei nemulțumiți și sunt elemente cheie ale satisfacția consumatorului: gust, prospețime și disponibilitatea cărnii produsă în țara consumatorului.

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2