În 2026, carnea de porc continuă să fie cel mai vulnerabil segment al zootehniei românești, în pofida stabilizării contextului sanitar-veterinar. Problema nu mai este exclusiv pesta porcină africană, ci lipsa unei mase critice de ferme comerciale capabile să susțină procesarea internă și să livreze volume constante.

Mecanismul este structural. Producția de porc presupune investiții mari, biosecuritate strictă și cicluri de producție relativ rapide, dar sensibile la șocuri. După ani de contracție, baza de reproducție este insuficientă, iar refacerea efectivelor necesită capital, timp și predictibilitate legislativă. În absența acestor elemente, deciziile de investiții sunt amânate.

Datele Eurostat arată că efectivele de porcine din România rămân semnificativ sub nivelul din 2018, iar producția internă acoperă sub jumătate din necesarul de procesare. Conform FAO, România se numără printre statele membre ale Uniunii Europene cu cea mai ridicată dependență de importuri pentru carnea de porc. Scenariile disponibile pentru 2026 indică o creștere lentă a efectivelor, insuficientă pentru a modifica structural balanța comercială.

Implicația pentru industrie este clară: fără programe coerente de refacere a fermelor comerciale, investiții în reproducție și integrare reală cu procesarea, carnea de porc va rămâne un segment dependent de piața externă și expus volatilitații prețurilor.

(Foto: Freepik)