Carnea si oul de prepelita sunt mai ales cunoscute pentru caracteristicile medicale pe care acestea le indeplinesc, fiind recomandate in regimurile pentru tratarea diferitelor afectiuni ale inimii, ale stomacului, ale sistemului circular sau ale aparatului respirator. Comparativ cu oul de gaina, oul de prepelita are un continut de colesterol de 1,4% fata de 4% cat se inregistreaza in cazul oului de gaina; grasimile din oul de prepelita sunt de aproximativ trei ori mai putine; ca aport proteic, galbenusul contine 23% fata de 16% - 17% proteine la oul de gaina. Din punctul de vedere al continutului de minerale si vitamine, oul de prepelita are de sase ori mai multa vitamina B1, de cinci ori mai mult fosfor, de cinci ori mai mult fier, de 15 ori mai multa vitamina B2 fata de cantitatile continute de oul de gaina. De asemenea, continutul scazut de colesterol si grasimi recomanda carnea de prepelita ca o alternativa dietetica altor tipuri de carne, chiar si in cazul diverselor tipuri de afectiuni.

Cresterea prepelitelor este o activitate cunoscuta inca din secolul al XII-lea in Japonia, cand erau tinute in gospodarii ca pasari de ornament, insa abia dupa a doua jumatate a a secolului al XIX-lea populatia se inmulteste considerabil, pasarile fiind crescute si pentru consum. Pe piata autohtona, desi aceasta indeletnicire este mai noua, s-a format, odata cu aparitia fenomenului de crestere a acestor pasari si o piata de desfacere, explica Ionut Cercel, presedinte al Asociatiei Nationale Cinegetice, care coordoneaza activitatea crescatorilor de prepelite din Romania, ofera asistenta de specialitate, stimuleaza si promoveaza aceasta afacere in randul crescatorilor si al potentialilor crescatori, asigura - in limita posibilitatilor - contracte de vanzare in tara si strainatate. Potrivit acestuia, o afacere in domeniul cresterii prepelitelor se demareaza rapid si are avantajul unei amortizari a investitiei destul de accelerate, in cazul in care intreprinzatorul si-a asigurat o piata de desfacere. "Ca exemplu, pentru 10.000 prepelite ouatoare, se poate demara o afacere in aproximativ sase luni din momentul in care se incepe constructia halei de crestere a lor", precizeaza oficialul. Exista aproximativ 15 rase de prepelite pe tot globul, insa mai cunoscute sunt prepelita japoneza si prepelita faraon, cel mai des intalnite in crescatorii. Prepelita californiana cu mot este una dintre cele mai mult cautate rase in cazul celor care cresc aceste pasari ca un hobby; la fel si prepelita Madagascar, o specie destul de rara, dar foarte cautata si apreciata. Prepelita chineza pitica este cea mai mica prepelita de pe planeta si exista in mai multe variante de culori. Prepelita strauss este cea mai colorata dintre toate rasele de prepelite (este albastra si are un mot portocaliu). Prepelitele de copac sunt mai rare la crescatorii de hobby. Unul dintre principalele avantaje ale cresterii prepelitelor este reprezentat de faptul ca nu solicita un spatiu larg pentru amplasarea boxelor, pe o suprafata de un metru patrat putand fi tinute aproximativ 120 de pasari. Densitatea recomdata pe metru patrat este insa de 80-100 capete, pentru a se obtine o productivitate optima. Pentru o economie de spatiu pot fi amplasate pana la 7 boxe suprapuse. Crescatorul trebuie sa tina seama ca, in ferma, este necesara asigurarea unei temperaturi constante, intre 18 si 25 de grade celsius, ferite de curenti de aer. La fel de importanta este lumina din incaperea in care sunt tinute prepelitele si evitarea oricaror factori de stres. Curatenia este un alt factor decisiv in crescatorie, astfel custile, tavitele de apa si recipientele pentru mancare trebuie sa fie curatate frecvent. Crescatoriile pot fi orientate fie spre productia de oua, fie spre cea de carne, sau mixte. Specialistii recomanda pentru reproductie trei masculi si noua femele, pentru a asigura o fecundatie de aproape 100%. Crescatorul ar trebui sa asigure baterii de ouat si baterii de crestere (pentru tineret de inlocuire la 1-4 saptamani, iar pentru pui de carne la 1-5 (6) saptamani). Pentru investitii mai reduse se poate folosi si cresterea la sol, pe asternut, dar numai in sectorul de crestere. Nutritia Hrana prepelitelor reprezinta aproximativ 70% din investitia facuta de un crescator intr-o astfel de afacere. In Romania se practica hranirea cu furaje uscate, in diferite combinatii. Un proces de hranire obisnuit poate consta intr-o dieta apropiata de cea a gainilor, suplimentata cu proteine precum faina de peste, srot de soia sau lapte praf furajer. Pentru o crescatorie profesionista, in care este necesar un proces de crestere mai rapid, se va apela la diete cu un inalt grad de proteine. Un ou de prepelita cantareste aproximativ 10% din greutatea prepelitei adulte, fata de 5-6% cat este raportul la gaina, iar o prepelita poate produce si 2 oua in 24 de ore. Astfel, calitatea furajului utilizat la hranire devine esentiala, de compozitia lui depinzand asigurarea sanatatii pasarii si implicit calitatea oualor rezultate. Pentru prepelitele aproape ajunse la maturitate, se recomanda o dieta care sa contina cel putin 1,25% fosfor si 3,5% calciu, desi se poate ajunge si la o pondere de 3,9% calciu in perioadele calduroase de vara, atunci cand prepelitele mananca mai putin, dar au nevoie de calciu pentru oua. Este de retinut faptul ca o prepelita adulta consuma intr-o zi o cantitate de furaj de aproximativ 25 de grame.

Incubare Prepelitele prezinta o maturizare sexuala precoce, astfel ca femela depune primul ou dupa 6-7 saptamani, si poate depune pana la 350 oua intr-un an, iar masculii pot fi folositi la acuplare dupa 40 de zile. Incubarea de prepelite si cresterea acestora nu sunt foarte complicate, insa este esential ca ouale folosite pentru incubat sa nu fie mai vechi de 10 zile. Temperatura de incubare este de 37,5 grade Celsius, si umiditatea de 60% in primele 14 zile. Din ziua a 14-a, pana la iesirea din oua, temperatura ramane intre aceleasi limite ca in perioada anterioara, dar umiditatea trebuie ridicata la 80%. Puii de prepelita se iau din incubator cand sunt uscati bine. In prima perioada de crestere a puilor de prepelite trebuie mentinuta temperatura de 37 grade Celsius. Pentru administrarea de apa se pot utiliza adapatoare pentru pasari, iar ca furaj se poate administra, in primele 5 saptamani, Starter pentru curci sau starter anume pentru prepelite. Valorificare Cand vorbim despre valorificarea prepelitelor, principalele piete de desfacere sunt reprezentate de hipermarketurile si de restaurantele din tara. Potrivit presedintelui Asociatiei Cinegetice, Ionut Cercel, exportul de prepelite, carne si oua, este inexistent in Romania. "Din sursele mele, nimeni nu exporta carne si oua de prepelita pe piata externa. Motivele principale sunt lipsa cantitatilor de oua si carne care se solicita, lipsa unui abator autorizat pentru sacrificarea acestora si nu in ultimul rand, lipsa unei ferme autorizate care sa corespunda standardelor impuse de UE". In plus, fragilitatea oualelor de prepelita necesita conditii speciale pentru ca transportul sa se faca fara pierderi, facand exportul pe acest segment destul de costisitor. Avand in vedere faptul ca, pentru incubatie, ouale nu trebuie sa fie mai vechi de 10 zile, acestea pot fi cumparate direct din crescatoria producatorului. Cat priveste pretul oualor de consum, acestea sunt cumparate de la producatori cu 0,3-0,5 lei pe bucata. "Kilogramul de carne de prepelita costa intre 25 si 35 ron", precizeaza Ionut Cercel. Piedicile principale peste care trebuie sa treaca insa crescatorii de prepelite sunt lipsa de interes manifestata de autoritati pentru aceasta activitate, dar si specula din domeniu. "Principala problema cu care se confrunta crescatorii de prepelite din Romania ar fi lipsa de interes a statului vizavi de aceasta activitate, neacordarea de subventie la oul si carnea de prepelita, birocratia si dezinteresul celor din Directia Nationala Sanitara Veterinara de a informa crescatorii de prepelite despre normele ce se impun cu privire la infiintarea crescatoriilor de prepelite, astfel incat sa corespunda normelor aplicate in Uniunea Europeana", spune reprezemtantul Asociatiei Nationale Cinegetice. "Sunt persoane, autorizate sau nu, care, datorita unor inlesniri acordate de retele mari de magazine si facilitatilor care li se fac de catre DSV-urile locale care le autorizeaza "fermele", reusesc sa vanda oua de prepelita care, in procent de peste 75%, sunt achizitionate la un pret minimal de 0,1 - 0,15 ron/buc. de la crescatori particulari care nu reusesc sa vanda intreaga productie din crescatoria lor utilizatorilor finali", comenteaza oficialul cu privire la specula si intermediarii din domeniu. Avantajele cresterii prepelitelor • dimensiunile mici (care permit de exemplu sa gazduim 100-110 indivizi pe metru patrat); • cantitatea mica de furaje consumata zilnic (25-30g pentru o prepelita adult); • pentru demararea unei mici crescatorii investitia este convenabila • ouatul precoce, abundent si regulat (femela depune primul ou dupa 6-7 saptamani, iar daca este bine ingrijita poate produce pana la 350 oua/an) • prepelita de carne (faraon) poate fi comercializata la 40-50 de zile avand o greutate de cca. 350-400 grame/buc • crestere si maturizare sexuala rapida (dupa 40 de zile masculii sunt folositi pentru reproductie) • rezistenta la boli (daca se pastreaza conditiile optime de igiena, furajare si climat nu apar probleme de sanatate) • intrebuintari multiple: oua, carne, repopulare, dresajul cainilor de vanatoare. Asociatia Nationala Cinegetica coordoneaza activitatea crescatorilor de prepelite din Romania, ofera asistenta de specialitate, stimuleaza si promoveaza aceasta afacere in randul crescatorilor si al potentialilor crescatori, asigura - in limita posibilitatilor - contracte de vanzare in tara si strainatate. Scopul A.N.C. il reprezinta sustinerea dezvoltarii economice, coordonarea, organizarea si promovarea intereselor intreprinderilor mici si mijlocii si a intreprinzatorilor particulari. Tel: 0733-677.174 • 0765-235.237 • Ionut Cercel - presedintele A.N.C. Fax : 0342-811.558 www.quail.go.ro