De ce o dietă inițială, eficientă în primele 10 zile din viața unui pui de carne, aduce o diferență asupra performanței acestuia pe tot parcursul ciclului de viață al producției? Un studiu asupra modului de hrănire al broilerilor, efectuat la  Universitatea din New England, Australia, a investigat efectul de transfer al proteinelor HP AviStart asupra sistemelor digestive de pui de carne. Iată concluziile studiului publicat de PoultryWorld.

Aportul proteinelor din soia

HP AviStart este o sursă de proteine ​​​​de soia foarte digerabile, cu un conținut scăzut de factori antinutriționali. Pentru studiu, s-au adăugat doze de 2,5%, 5% și 10% la dietele inițiale pe bază de porumb și grâu, mixturile fiind apoi adăugate în hrana păsărilor masculi Ross 308, din ziua 1 până în ziua 10. Dietele de control nu au conținut HP AviStart.

Păsările au fost adăpostite în grupuri de 10, cu 6 replici per tratament. Indiferent dacă puii de carne au primit dieta pe bază de grâu sau porumb, rata de conversie a furajelor și randamentul în carcasă au fost ambele îmbunătățite, dacă dieta a conținut HP AviStart.

Studiul a demonstrat că, în dieta pe bază de porumb, cea mai mare îmbunătățire a digestibilității proteinei a fost de 10%, la un nivel de adăugare de 2,5% de HP AviStart. La rândul său, îmbunătățirea maximă a dietei pe bază de grâu a fost de 5%, fiind observată la puii de carne hrăniți cu dieta cu 5% HP AviStart.

Calculul randamentului

Randamentul îmbunătățit al carcasei a fost calculat din măsurătorile pieptului, coapsei și pulpei. Comparativ cu grupul martor, păsările hrănite cu o dietă inițială cu HP AviStart au avut cu aproximativ 10% mai multă carne de piept și pulpă și un randament cu 5% mai mare. Cel mai mare randament a fost obținut cu adăugarea de 5% HP AviStart.

La puii de carne hrăniți, atât cu dietele pe bază de porumb, cât și cu dietele pe bază de grâu, raportul vilozități/criptă a crescut în urma unei diete inițiale cu HP AviStart și a fost cel mai mare la o rată de adăugare de 5%. S-a observat o corelație puternică între raportul vilozități/criptă și carnea de piept.

Aceste descoperiri susțin studiile anterioare privind efectul de transfer al HP AviStart asupra performanței broilerului, sănătății intestinale și digestibilitatea proteinelor. La rândul ei, greutatea corporală îmbunătățită și rata de conversie a furajelor indică o rentabilitate ridicată a investiției, atunci când HP AviStart este adăugat la hrana de pornire pentru pui de carne.

Efectul stahiozei și rafinozei de soia

Și Universitatea din Arkansas a efectuat un studiu în acest sens, putând confirma acum în ce măsură stahioza și rafinoza din soia, conținută de dietele de pornire pentru puii de carne, afectează performanța păsărilor. Includerea unor niveluri relativ ridicate ale acestor oligozaharide poate reduce performanța productivă a păsărilor, pe lângă faptul că poate conduce la apariția pododermatitei în fermă.

Aceste efecte nedorite ale galactozidelor din soia sunt deosebit de relevante în faza de start a găinilor. Cerințele mari de aminoacizi duc în mod normal la niveluri ridicate de includere a făinii de soia (SBM), în furaj, la această vârstă fragedă.

În plus, capacitatea de fermentare a microbiotei imature nu este pe deplin dezvoltată, astfel încât partea galactozidelor SBM, care nu este fermentată, va genera inexorabil tulburări intestinale și, în consecință, pododermatită, adesea fără a identifica rădăcina alimentară a acestor probleme.

Făina de soia este inevitabilă

Cu toate acestea, utilizarea SBM în furaje este inevitabilă astăzi. Cheia problemei este să știm până la ce nivel de galactozide SBM putem avea în hrana de pornire,  fără a compromite performanța și sănătatea puilor. Acesta a fost obiectivul unui studiu recent realizat de extensia Poultry Science a Universității din Arkansas, în colaborare cu Hamlet Protein.

Obiectivul acestui studiu a fost de a investiga efectele rafinozei și stahiozei galactozidelor din soia (GOS), asupra sănătății și performanței puiilor de carne (0-21 zile). Păsările au fost hrănite cu o dietă lipsită de GOS, bazată pe izolat de proteine ​​din soia (SPI) sau suplimentată cu 0,9, 1,8, 2,7 sau 3,6% GOS. Aceste niveluri GOS au fost alese pentru a acoperi gama de niveluri cu care ne putem confrunta în viața reală.

Conținutul de stahioză și rafinoză în SBM poate varia de la 5% la 10%. Astfel, o dietă de start, a cărei sursă unică de proteine ​​este SBM, inclusă la un nivel de 35%, ar avea ca rezultat niveluri de GOS în furajul finit între 1,75% și 3,5%. Astfel, gama de GOS din dietele experimentale ale prezentului studiu (0-3,6%), acoperă mai mult decât nivelurile pe care le putem găsi în dietele comerciale de început.

Tratamentul

Stahioza și rafinoza au fost menținute într-un raport de 4:1, la ceea ce se găsește în SBM. Fiecare dintre aceste 5 tratamente a fost administrat la 10 replici a 8 păsări. Păsările au avut acces ad libitum la hrană și apă, iar greutatea corporală și consumul de hrană au fost înregistrate la 0, 7, 14 și 21 de zile după ecloziune pentru evaluarea aportului de hrană, a creșterii în greutate corporală și a raportului de conversie a furajului (FCR).

Datele au fost analizate prin metoda ANOVA unidirecțional. Mediile au fost considerate diferite (p<0,05), prin testul de comparație multiplă al lui Tukey. Regresiile liniare, polinomiale și pătratice cu linie întreruptă, au fost utilizate pentru a investiga răspunsul la doza-răspuns al GOS în diete.

Rezultate

Din ziua 0 până în ziua 21, a fost observată o creștere liniară (p<0,01) a aportului de hrană cu GOS alimentar crescut, în timp ce creșterea în greutate corporală a prezentat o regresie pătratică semnificativă în linie întreruptă (p < 0,0001), atingând creșterea maximă în greutate corporală (1,248 kg), la 1,25% din GOS din dietă și rămânând constantă de la acest nivel.

Ca și în cazul aportului de hrană, nivelul de GOS din dietă a avut un efect liniar semnificativ (p < 0,01), asupra ratei de conversie a furajului. Astfel, cu cât conținutul de GOS din dietă este mai mare, cu atât rata de conversie a furajului este mai mare în ziua 21. Loturile experimentale care au primit 0,9 și 1,8% GOS în dietă au fost cele care au prezentat cele mai scăzute valori medii ale ratei de conversie a furajelor (1,148).

Pe baza rezultatelor de creștere, s-ar putea interpreta că puii de găină pot folosi, prin fermentație în caeca și intestinul gros, galacto-oligozaharide într-o anumită măsură (până la 1,25% în dietă), generând acizi grași cu lanț scurt și, în consecință, energie care este folosită pentru creștere.

În acest sens, nivelurile scăzute de galacto-oligozaharide ar putea juca un rol ca prebiotice. Cu toate acestea, de la 1,25% din GOS din dietă, puii nu pot fermenta cantități mai mari, astfel încât creșterea nu mai este îmbunătățită. La niveluri de 1,8% GOS în furaj, creșterea în greutate corporală rămâne aceeași ca la 1,25%, iar rata de conversie a furajului rămâne stabilă.

Concluzie

Pe baza rezultatelor performanței productive ale acestui studiu, pragul ideal de GOS în dietele de pornire pentru puii de carne ar fi în jur de 1,25-1,8%. Dacă acest prag este depășit, performanța puiului va avea de suferit.