În 2026, importurile de carne nu mai reprezintă doar un instrument de echilibrare a pieței, ci un element structural al aprovizionării interne. În special la porc și vită, dependența de fluxurile externe influențează direct prețul și stabilitatea industriei.

Mecanismul este comercial și productiv. În lipsa unui volum intern suficient, procesatorii apelează la importuri pentru a menține capacitățile de producție active. Această soluție asigură continuitate operațională, dar introduce volatilitate de preț și expunere la evoluțiile regionale și globale.

Datele Eurostat indică faptul că România rămâne importator net de carne de porc, cu un deficit comercial semnificativ în ultimii ani. Conform FAO, statele cu bază zootehnică insuficientă sunt cele mai expuse fluctuațiilor regionale de preț și șocurilor comerciale. Pentru 2026, scenariile europene indică menținerea fluxurilor comerciale intense, fără revenire rapidă la autosuficiență.

Implicația este structurală: fără refacerea efectivelor și integrare pe lanțul fermă–procesare, importurile rămân un cost permanent al industriei cărnii din România.

(Foto: Freepik)