Perioada care s-a scurs de la intrarea Romaniei in Uniunea Europeana nu a fost una fasta pentru crescatorii de bovine. Pentru procesatorii din domeniul lactatelor piata romaneasca este, insa, extrem de atractiva.

Involutie constanta Datele statistice din domeniul productiei de lactate inregistreaza o involutie constanta cu un ritm destul de rapid a efectivului de vaci si bubaline destinate productiei de lapte. Astfel, daca in 2007, anul intrarii in Uniunea Europeana, numarul de vaci de lapte se ridica la 1.619.241 capete, iar cel al bivolitelor la 30.558 capete, anul trecut, in 2011, acesta scazuse la 1.181.140 capete in cazul vacilor de lapte (-27%) si la 17.201 capete in cazul bivolitelor (-44%). Situatia isi gaseste explicatia in actiunea conjugata a mai multor factori: imbatranirea populatiei din mediul rural, fapt care a condus la renuntarea de a mai creste animale mari de catre persoanele in varsta; posibilitatile reduse de exploatare a unui efectiv sporit de vaci cu lapte, in gospodariile individuale, astfel incat cresterea animalelor sa permita obtinerea unor venituri suficiente pentru sustinerea traiului membrilor gospodariei; lipsa resurselor financiare necesare pentru procurarea unui material biologic de calitate; procentul redus al efectivului de vitele destinate reproductiei; cresterea cuantumului cheltuielilor materiale comparativ cu cel al produselor finite; plata cu intarziere a subventiilor destinate sa stimuleze pe crescatorii de vaci cu lapte. In acelasi interval de timp, cantitatea de lapte de vaca colectata de procesatori de la producatori a scazut de la 1,14 milioane tone, la 0,89 milioane tone (-21,5%). Petrisor Gheorghe, prim-vicepresedinte al Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui (APRIL), isi arata de altfel ingrijorarea cu privire la aceasta situatie intr-un recent interviu inregistrat video, acordat revistei Ferma: Ce ma nelinisteste este urmatorul lucru: de peste 5 ani, de cand Romania a aderat la Uniunea Europeana, cantitatea de lapte livrata catre procesare a scazut cu 21%. Mai rau, trendul se mentine in continuare negativ. Efectivele de vaci cu lapte au scazut semnificativ, iar masurile pe care Ministerul Agriculturii le ia sunt departe de ceea ce este necesar pentru acest sector, pentru a-l relansa. Ar trebui macar sa faca ceva ca sa se stopeze fenomenul declinului. Acolo unde Ministerul a alocat suficiente resurse, productia a fost relansata si aici ma refer la sectorul ovin. La bovine, se vorbeste mult si se face mult prea putin. Daca insa MADR nu va aloca resurse acum, pe un orizont de doi ani, Romania o sa fie net importator de materie prima.. Situatia era recunoscuta si de fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabara,care, intr-o declaratie de presa arata ca Este inadmisibil cum in ultimii ani s-a ajuns ca Romania sa importe inclusiv lapte sau produse lactate, materie prima in principal si care as spune ca nu este intotdeauna de cea mai buna calitate. Iar acest lucru s-a datorat si faptului ca, de cele mai multe ori si in cele mai multe domenii agroalimentare, se manifesta un anumit tip de monopol. Practic domeniul prelucrarii laptelui si al obtinerii produselor lactate este dominat de cateva companii mari, multinationale". E nevoie de specializare si cresterea productivitatii ªi totusi, problema cea mai mare pentru scaderea cantitatii de lapte pe care procesatorii au putut-o colecta de la producatori nu are ca principal remediu stoparea scaderii septelului. Acesta este unul din remedii si nu neaparat cel mai eficient pentru ca, in cazul Romaniei, pentru a se realiza cota de lapte ce i-a fost alocata ar fi necesare circa 500.000-600.000 de vaci de lapte care sa produca la nivelul mediei europene. Cota de lapte in mod normal, la perfomanta europeana de azi, trebuie sa fie obtinuta de la 500.000 - 600.000 de vaci, iar noi avem 1,3 milioane de vaci de lapte. Daca 700.000-800.000 dintre acestea ar merge spre productia de carne si ar da si ceva lapte pentru consumul propriu, avantajul ar fi si pentru fermieri, dar si pentru tara", declara presedintele executiv al Asociatiei Crescatorilor de Vaci Holstein-Ro, Costel Caras. Prin urmare, o crestere a productivitatii vacilor cu lapte, crestere ce poate fi obtinuta atat prin achizitionarea si exploatarea unor exemplare valoroase din specii destinate productiei de lapte, cat si prin asigurarea unor conditii de bunastare a animalelor, ar asigura cantitatea de lapte necesara procesatorilor. Nerealizarea cotei de lapte ar putea reduce septelul la jumatateO amenintare importanta cu privire la cantitatile de lapte ce vor fi oferite de catre producatori procesatorilor sau pietei vine, insa, din nerealizarea cotei de lapte alocata Romaniei. La ora actuala, Romania a realizat 57% din cota de livrari in 2010/2011 si 63% din cota de livrari in 2009/2010. In Romania, livrarile de lapte, in perioada 1 aprilie 2010 - 31 martie 2011 au totalizat 849.728 de tone, fata de 1.469.233 tone lapte cat reprezinta cota de livrari alocata tarii noastre. In aceeasi perioada, vanzarile directe catre consumatori au totalizat 963.793 de tone de lapte, cu 747.788 tone mai putin decat cota alocata (1.711.582 tone). De asemenea, in anul de cota 2009-2010, Romania a realizat doar putin peste 63% din cota de livrari, fiind livrata o cantitate de 947.453 tone lapte, in timp ce cota tarii noastre pentru livrari a fost de 1.472.693 tone lapte. In ceea ce priveste vanzarile directe in anul de cota 2009-2010, cantitatea de lapte vanduta direct catre consumatori a fost de 1.043.980 tone lapte, cu 632.648 tone mai putin decat cota alocata, de 1.676.628 tone. Nerealizarea cotelor de lapte alocate Romaniei, atat pentru livrarile pentru procesatori, cat si pentru vanzarile directe pe piata va avea ca efect diminuarea acestor cote pentru anii urmatori, incepand cu 2013, ceea ce va conduce implicit la continuarea trendului in scadere legat de cantitatile de lapte furnizate procesatorilor, precum si la diminuarea septelului. Prin urmare, Ministerul Agriculturii ar trebui sa gaseasca solutii urgente pentru a stimula fermierii sa-si reformeze exploatatiile in sensul de a pastra productia de lapte in cadrul fermelor care sunt rentabile pe acest segment (de obicei ferme cu un numar de 10-15 vaci de lapte sau mai multe capete) si de a reorienta restul de ferme catre productia de carne. Este si opinia pe care o transmite presedintele executiv al Asociatiei Crescatorilor de Vaci Holstein-Ro: Statul ar trebui sa-l incurajeze pe fermierul mic sa renunte la lapte si sa se orienteze spre vaca de carne. ªi fermierii mici trebuie sa traiasca, dar trebuie gasit un sistem pentru a-i sprijini. Romania este unica si total atipica din punctul de vedere al sectorului de producere a laptelui pentru ca exista o concentrare intr-o parte si o mare disipare in cealalta. Noi avem 93-94% dintre fermierii care produc lapte in ferme cu 1-5 capete de bovine. Ei dau in jur de 50% din laptele romanesc, iar restul de 6-7% realizeaza diferenta de 50%. Fermele mari, acel procent de 6-7% dintre fermieri, ar putea prelua si cantitatea (surplusul) de lapte produsa de cei 94% mici fermieri care ar avea ca principala preocupare exploatarea bovinelor penttru carne.. Conform datelor ANSVSA, din totalul de 784.200 de exploatatii pentru productia de lapte de vaca existente in Romania, 540.000 ( 85%) sunt cele cu un efectiv de 1-3 capete de bovine – exploatatii gospodaresti care detin un total de peste 930.000 de animale. Vesti bune pe termen scurt In contextul descris mai sus, la sfarsitul anului trecut a avut loc aprobarea solicitarii Romaniei de prelungire a perioadei de tranzitie pentru alinierea la cerintele comunitare de igiena a laptelui crud, pana la 31 decembrie 2013. Autoritatile, prin vocea presedintelui ANSVSA, Radu Roatis-Chetan au aratat ca: Aprobarea solicitarii Romaniei de prelungire a perioadei de tranzitie pentru alinierea la cerintele comunitare de igiena a laptelui crud produs in Romania, pana la 31 decembrie 2013, reprezinta nu numai un castig pentru fermierii romani. Aceasta perioada suplimentara, pe care noi o primim, trebuie sa fie una in care fermierii, producatorii, procesatorii trebuie sa faca toate eforturile necesare pentru ca, dupa expirarea acestei perioade, alinierea la cerintele comunitare de igiena a laptelui crud produs in Romania sa fie finalizata ªtiu ca atingerea acestui tel presupune costuri financiare si eforturi umane sustinute, dar daca nu o facem acum, nu vom mai avea aceasta sansa Am reusit, prin aceasta decizie, sa salvam de la o saracie cumplita micii gospodari, pentru care sumele obtinute din vanzarea laptelui reprezinta, nu de putine ori, singura sursa de venituri cu care isi intretin familiile. Am reusit, de asemenea, sa salvam locurile de munca din fermele mari si din industrie, care ar fi disparut daca nu se prelungea perioada de tranzitie. Nu in ultimul rand, am salvat milioane de bovine de la taiere, pentru ca, daca femierii – mici sau mari, nu si-ar mai fi putut valorifica laptele de vaca, este aproape sigur ca ar fi taiat animalele. Chiar daca masura este buna pentru mici fermieri, ea ar fi trebuit insa a fi completata de MADR prin alte actiuni care sa vizeze stimularea reorientarii fermelor mici spre cresterea de vaci destinate productiei de carne si printr-o schema de ajutor de stat pentru calitatea laptelui, in vederea recompensarii celor care au facut sau fac investitii in ferme pentru a livra procesatorilor lapte conform cu normele europene. De altfel, marii fermieri din sectorul productiei de lactate considera ca prelungirea perioadei de tranzitie pentru procesarea laptelui neconform, pana la finele lui 2013, este un lucru bun pentru micii fermieri, dar care ii dezavantajeaza pe cei mari care au facut investitii in fermele lor, costisitoare de altfel, si care sunt greu de recuperat in conditiile in care procesatorii se indreapta mai mult catre cei care produc lapte neconform in perioada de vara, deoarece acestia le pot da astfel un pret mai mic pe litrul de lapte, dupa cum arata Costel Caras. Falimente, dar si noi investitii Ca strategia pe care a aplicat-o Ministerul Agiculturii in ultimii ani, in domeniu, nu si-a atins tinta si nu a rezolvat problemele a fost recunoscut la sfarsitul anului trecut si de fostul ministru Tabara intr-o declaratie data Agerpres: sectorul numarul 1 in domeniul zootehniei este cel al bovinelor, iar in cadrul lui este cel al productiei de lapte si lactate. Din pacate, Planul National de Dezvoltare Rurala nu a prevazut si sectorul de carne. In industria laptelui, capacitatile de productie sunt de trei ori mai mari decat productia si sunt mai mari si decat cota alocata de 3,15 milioane tone. Sunt repartizate neuniform in judete si nu s-au dezvoltat pe baza planurilor de afaceri si a unor analize clare de piata. Multe obiective de investitii construite prin SAPARD sunt in pericol de a fi lichidate pentru ca nu isi vor atinge parametrii de performanta fixati in proiecte. S-a investit enorm, modernizarea este formidabila, dar efectele nu sunt cele pe care le dorim.. De altfel, concurenta in domeniul procesarii laptelui si al fabricarii de produse lactate este extrem de puternica, fapt ce a determinat o foarte atenta planificare a activitatilor si de directionare a resurselor. Astfel, grupul francez Lactalis, care a preluat La Dorna, a inchis fabrica de la Dorna Arini, mutand echipamentele de productie de branza Cottage din Romania in Polonia, 14 centre de colectare a laptelui din Suceava, Constanta si Tulcea, precum si doua depozite alimentare. Motivatia oferita de grupul Lactalis a fost aceea a optimizarii activitatii: In ceea ce priveste segmentul de branza Cottage, acesta este unul de nisa pe piata locala, comparativ cu piata din Polonia, ceea ce a determinat compania sa mute echipamentele de productie de branza Cottage in Polonia, unde exista o cerere mai mare pentru acest produs. Reteta produsului ramane aceeasi, cu atat mai mult cu cat echipa care implementeaza reteta in Polonia cuprinde membri ai echipei de productie din Romania. Tot concurenta puternica l-a determinat pe producatorul de lactate Tnuva, cel mai mare jucator din industria alimentara israeliana, sa anunte inchiderea operatiunilor din Romania pe fondul pierderilor acumulate. In luna martie, Tnuva a lichidat ferma de vaci din Adunatii-Copaceni (Giurgiu), cu o capacitate de circa 1.100 de capete. Dar concurenta puternica nu i-a impiedicat pe alti jucatori internationali sa investeasca in piata romaneasca. Astfel, grupul elen Olympus a inaugurat in noiembrie 2011, la Halchiu, langa Brasov, o fabrica de lactate, in urma unei investitii initiale de 55 de milioane de euro. Compania vrea sa exporte circa 80% din productie. In 2012, vrem sa ajungem la exporturi de 32 de milioane de euro, in tarile din Europa Centrala si de Est, dar pe viitor planuim sa ajungem chiar si in vestul Europei si de ce nu chiar si in Statele Unite", declara Ilias Pliatsikas, deputy managing director al Olympus Romania, citat de Ziarul Financiar. In prezent, piata produselor lactate este dominata de companii multinationale – Lactalis, Friesland, Danone, Campina Hochland – in top 5 aflandu-se doar o singura companie romaneasca: Albalact. Efectivele de bovine 2011 2010 2009 2008 2007 Total 2.112.866 2.500.723 2.617.158 2.868.680 3.052.431 Vaci de lapte 1.181.140 1.431.406 1.512.329 1.578.909 1.619.241 Bivolite 17.201 21.422 22.011 25.132 30.558 Sursa: INSSE Productia de lapte colectat si produse lactate (tone) 2011 2010 2009 2008 2007 2006 Lapte* - 925405 1011464 1072679 1157919 1150757 - de vaca 892115 903750 991588 1051418 1136372 1133122 - de consum 221311 223176 221918 196689 182655 173868 - din import (materie prima) - 87309 80636 51707 43856 - Smantana 47278 46801 47447 47673 51744 39370 Lapte acidulat 148505 148317 146369 143577 130874 108457 Lapte praf - 3687 4109 6136 9086 8480 Unt 9407 9754 10491 9198 8225 7485 Branza 62005 63962 69482 71032 68700 70815 - din lapte de vaca 58407 60387 64847 66278 63472 65032 Branza topita - 11136 12010 15157 14037 15686 * Lapte colectat de unitatile procesatoare de la exploatatii agricole si centre de colectare Sursa: INSSE