Datele publicate de Milk Market Observatory al Comisiei Europene, actualizate până la 7 august 2026, arată o scădere abruptă a prețului laptelui crud plătit fermierilor la nivelul întregii Uniuni Europene. Prețul mediu ponderat UE (fără Marea Britanie) a ajuns în iunie 2026 la 42,33 euro/100 kg, în scădere cu 20% față de aceeași lună a anului 2025, când media europeană se situa la 52,89 euro/100 kg. Este cea mai severă corecție anuală înregistrată în ultimii ani de acest indicator oficial, calculat pe baza prețurilor reale de grăsime și proteină comunicate de statele membre.

Unt în cădere liberă, lapte praf  în creștere

Cauza principală ține de un dezechilibru clar pe piața produselor lactate derivate. Prețul untului UE a coborât la 398 euro/100 kg în săptămâna încheiată pe 16 august 2026, cu 45% mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut, coborând de la un vârf de peste 730 euro/100 kg în vara lui 2025. În aceeași perioadă, prețul laptelui praf degresat (SMP) a urcat cu 20% față de anul anterior, la 288 euro/100 kg, iar zerul praf a crescut cu 49%. Practic, procesatorii europeni se confruntă cu un surplus important de grăsime din lapte, în timp ce componenta proteică rămâne căutată — o divergență care, combinată, împinge în jos prețul mediu plătit fermierului pentru laptele integral.

România, printre ultimele patru țări din UE

În acest context, România se situează în iunie 2026 la 36,67 euro/100 kg — al patrulea cel mai mic preț din Uniunea Europeană, peste doar Slovacia (36,63), Ungaria (36,50) și Lituania (34,80), și cu mult sub media europeană. Comparativ, Cipru plătește 66,12 euro/100 kg, Malta 63,66 euro, iar Grecia 56,60 euro — diferențe care reflectă structura de piață locală (cerere internă mare, producție redusă), nu calitatea laptelui.

Interesant e că scăderea anuală înregistrată în România (-11% față de iunie 2025) a fost mai mică decât media UE (-20%). Asta nu înseamnă însă o poziție mai bună pentru fermierii români, ci exact opusul: prețul de pornire era deja atât de scăzut încât a avut mai puțin loc să cadă. România a rămas, an de an, într-un grup restrâns de state — alături de Ungaria, Slovacia și statele baltice — unde prețul plătit la poarta fermei se situează constant sub pragul de 40 de euro/100 kg, în timp ce Germania, Franța sau Danemarca rămân la 40-44 euro, iar Cipru, Malta și Grecia depășesc chiar și 55-65 de euro.

O corecție care nu apare încă în datele de profitabilitate

Un aspect important de nuanțat: raportul privind marja brută a fermelor de lapte din UE, publicat tot de Comisia Europeană, arată o îmbunătățire de +3% în trimestrul 4 din 2025 față de aceeași perioadă din 2024. Această estimare se bazează însă pe date structurale din 2022 (cele mai recente disponibile prin sistemul FADN), ajustate ulterior cu indici de preț — ceea ce înseamnă că indicatorul de marjă are un decalaj semnificativ față de realitatea pieței și nu reflectă încă efectul prăbușirii de preț din prima jumătate a lui 2026. Practic, imaginea oficială asupra profitabilității fermelor europene de lapte, inclusiv a celor românești, va rămâne una optimistă cu întârziere de cel puțin câteva trimestre față de ce se întâmplă efectiv la poarta fermei.