Deficitul comercial al României în sectorul alimentar a făcut pentru prima dată în ultimul deceniu un pas înapoi. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică și analizelor economice publicate în presa de specialitate, deficitul pentru produse alimentare – fără animale vii și cereale – s‑a situat în 2025 la aproximativ 6,3 miliarde euro, cu aproape 10% mai mic decât în anul precedent.

Este o evoluție importantă într‑un sector care a acumulat dezechilibre comerciale semnificative în ultimii ani. Analiza structurii comerțului agroalimentar arată însă că România continuă să înregistreze deficit la majoritatea categoriilor alimentare principale – de la carne și lactate până la legume, fructe și produse procesate. Prin urmare, reducerea recentă a deficitului nu reflectă încă o transformare structurală a industriei alimentare, ci mai degrabă rezultatul unor evoluții punctuale în anumite sectoare.

Una dintre aceste evoluții este creșterea producției interne de carne. Datele din zootehnie arată că activitatea de sacrificare și procesare a crescut în ultimii ani. În prima parte a anului 2025, sacrificările de animale au înregistrat o creștere de aproximativ 9–10%, iar producția de carne a avansat cu peste 13%, potrivit datelor INS și analizelor din sectorul agroalimentar. Această dinamică a contribuit la reducerea importurilor și la o prezență mai mare a produselor provenite din fermele locale pe piața internă.

În acest context, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a susținut în repetate rânduri că programele de sprijin pentru zootehnie au avut rolul de a consolida producția internă. Potrivit declarațiilor oficiale, România acoperă în prezent aproximativ 78% din consumul intern de carne din producția proprie, nivel obținut prin investiții în ferme și în unități de reproducție, în special în sectoarele avicol și suin.

Politicile agricole recente au urmărit în principal două direcții: relansarea producției zootehnice și reducerea dependenței de importuri. În ultimii ani au fost lansate programe pentru dezvoltarea fermelor de reproducție la porc și pentru extinderea capacităților de producție din sectorul avicol, finanțate prin scheme naționale și fonduri europene. În paralel, ministerul a promovat măsuri privind transparența pieței, inclusiv inițiative legate de etichetarea produselor alimentare și de controlul practicilor comerciale.

Cu toate acestea, structura comerțului agroalimentar al României rămâne dezechilibrată. Țara exportă volume importante de materii prime agricole și importă în continuare produse alimentare procesate cu valoare adăugată mai mare. Această structură explică de ce deficitul agroalimentar rămâne ridicat în comparație cu alte state din Uniunea Europeană.

În același timp, contextul economic a influențat evoluția pieței interne. Ministerul Agriculturii a semnalat recent că puterea de cumpărare a consumatorilor a scăzut, iar consumul de alimente s‑a redus semnificativ în ultimii ani. Această evoluție poate tempera importurile, însă nu reprezintă o soluție structurală pentru echilibrarea balanței comerciale.

Reducerea deficitului comercial din sectorul alimentar trebuie privită astfel ca un semnal de stabilizare. Creșterea producției de carne arată că investițiile din zootehnie pot avea impact direct asupra balanței comerciale. Pe termen lung însă, echilibrul sectorului agroalimentar depinde de dezvoltarea industriei de procesare și de integrarea mai eficientă a lanțului alimentar – de la fermă până la produsul final destinat consumatorului.

(Foto: Freepik)