Hrana joacă un rol în răspândirea virusului pestei porcine africane? Și în ce moduri hrănirea porcilor poate juca un rol într-o soluție? Aceste două întrebări au fost esențiale în prezentarea susținută de Vincent ter Beek-Cercetător la Universitatea Wageningen, la Forumul virtual All About Feed (VAAFF). Iată principalele idei.

Un moment perfect

Momentul a fost perfect pentru abordarea acestei întrebări, deoarece, la începutul acestei veri au fost lansate două recenzii majore legate de acest subiect. Pe de o parte, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a publicat un aviz științific cu privire la tot felul de factori de risc în răspândirea virusului pestei porcine africane.

Pe de altă parte, la fel a făcut și dr. Megan Niederwerder, de la Universitatea de Stat din Kansas, într-o imagine de ansamblu care rezumă ani de muncă științifică cu privire la rolul hranei pentru animale, în răspândirea virusului.

În ceea ce privește virusul PPA și rolul hranei pentru porci, din câte știm, putem vedea cel puțin patru căi diferite care necesită o anumită atenție, cu diferite grade de răspundere. Acestea sunt:

Virusul ASF și hrănirea resturi alimentare

În acest context nu este necesară o mulțime de dezbateri cu privire la hrănirea cu resturi alimentare. Este cunoscut faptul că risipa de alimente este o sursă potențială de răspândire a virușilor.

Aici, trebuie obligatoriu amintit că hrănirea cu resturi alimentare umane a fost determinantă pentru aducerea virusului Pestei Porcine Africane în Brazilia, în 1978, și se crede că hrănirea cu astfel de resturi poate fi cauzat și introducerea virusului ASF în China în 2018.

O dovadă în acest sens este și faptul că acest tip de hrănire a porcilor a fost interzis în China, în 2018, luând exemplul Regatului Unit (2001, după febra aftoasă), UE (2003), Brazilia (2007) și SUA (situația exactă este diferită în funcție de stat).

Virusul PPA și furajele

Furajul este un traseu care are nevoie de o discuție. Într-un interviu cu prof. Zygmunt Pejsak, în 2018, el a explicat că una dintre primele ferme care s-au infectat cu PPA în Polonia s-a petrecut din cauza utilizării de fân și paie. Avizul EFSA din aprilie 2021 afirmă, de asemenea, în mod clar, că hrănirea porcilor cu furaje din zonele afectate de PPA erau factori de risc pentru incursiunea PPA din gospodăriile individuale.

Virusul PPA și plasma sanguină

În acest context, este bine să acordăm o atenție sporită plasmei sanguine porcine,  uscată prin pulverizare, chiar dacă opusul a devenit clar. Atunci când este procesată corect, aceasta nu este o cale de transmitere a PPA. Cu toate acestea, în 2018, la scurt timp după focarele virusului din China, autoritățile de acolo au suspendat utilizarea plasmei porcine. A fost permisă din nou în decembrie 2018, după o serie de verificări efectuate de Ministerul chinez al Agriculturii și Afacerilor Rurale.

În zilele noastre, aproximativ 65% din piața mondială de plasmă este produsă de companii care sunt asociate Asociației Europene a Proteinelor Animale (EAPA) sau a producătorilor de plasmă din sânge uscat prin pulverizare, din America de Nord (NASDBPP).

Orientările privind aprovizionarea și producția ambelor organizații sunt foarte stricte, pentru a exclude orice risc potențial. Acest lucru a fost confirmat din nou de avizul EFSA.

Virusul ASF și purtătorii mecanici

Furajele și materiile prime pot acționa, de asemenea, ca purtători mecanici ai virusurilor porcine. Acest lucru a devenit foarte clar în Statele Unite, încă din 2013. În acel an, virusul diareei epidemice porcine (PEDv) a intrat în SUA și chiar dacă sursa reală a infecției a fost niciodată identificată, s-ar putea să fi fost implicați saci de furaje.

Acest lucru a provocat o îngrijorare tot mai mare în SUA,  cu privire la rolul ingredientelor furajere în răspândirea virusului, lucru care se reflectă într-un număr mare de publicații în care deseori este implicată Universitatea de Stat din Kansas.

În 2018, PPA a fost identificat ca un virus care ar putea fi transmis prin furaje, care a inclus de exemplu diferite tipuri de făină de soia, precum și furaje complete. PPA s-a dovedit a fi ușor transmis prin consum și ar putea supraviețui și într-o ipotetică călătorie oceanică de 30 de zile.

Acum, a spune că este posibil, nu este același lucru cu a spune că este probabil, iar acesta din urmă este exact mesajul pe care EFSA îl transmite în avizul său științific din aprilie 2021: ”Alte căi de risc sunt mai susceptibile de a necesita gestionarea riscurilor”, se preciza. A doua întrebare la care s-a răspuns a fost dacă hrana pentru porci ar putea face parte, de asemenea, din soluția pentru PPA. Din nou, s-au identificat cel puțin trei rute diferite care se discern:

Biosecuritatea fabricii de furaje

La Universitatea de Stat din Kansas, în 2020, s-a făcut un studiu în care, în condiții de biosecuritate, s-a testat dacă virusul PPA se poate răspândi sau nu în interiorul unei fabrici de furaje concentrate. Rezultatele au fost descurajante, oamenii de știință au raportat: ”Odată ce PPA a fost introdus experimental într-un mediu de fabricare a furajelor, virusul a fost distribuit pe scară largă în întreaga unitate”.

Deci, ce ar putea face fabricile de furaje? Managerul fabricii de furaje din Iowa, Jarrod Plants, într-o prezentare susținută anul trecut la conferința digitală SwineTalks din 2020, a vorbit despre o ”matrice de biosecuritate”, adică fiind bine pregătită cu un plan clar, în funcție de nivelul de urgență în raport cu virusul PPA, variind de la prezența potențială a virusului ASF, de la păzit, la critic.

În al doilea rând, fiind punct critic, sursa ingredientelor poate fi un pas și, în al treilea rând, există diferite modalități de a inactiva virusul în furaje, de exemplu, carantina sau tratamentul termic. Totuși, fiecare metodă are propriile sale dezavantaje.

Rolul ingredientelor pentru furaje

Într-un studiu din 2020, Dr. Megan Niederwerder a identificat două posibile ingrediente pentru furaje care ar putea reduce infectivitatea virusului. Unul dintre ele include utilizarea formaldehidei apoase, cealaltă aplică utilizarea anumitor acizi grași cu lanț mediu (MCFA), care perturbă învelișul viral, cum se poate vedea de exemplu în produsul Feedlock al Agrimprove. Această prezentare, desfășurată tot la VAAFF, a discutat modul de acțiune al MCFA.

O altă cale ar putea fi îmbunătățirea imunității porcilor și acest drum este parcurs de producătorul de plasmă APC, care lucrează la studii cu CReSA-IRTA în Barcelona, ​​Spania. Studiile preliminare, așa cum se explică în acest videoclip, sugerează o întârziere a debutului bolii folosind plasma.

Protecția pe cale orală

Diverse alte opțiuni sunt testate pentru a oferi protecție pe cale orală. Într-un studiu recent, efectuat în 2020, oamenii de știință de la CReSA-IRTA au studiat materiale fecale cu viermi, de la porci, pentru a observa dacă acest lucru ar spori imunitatea porcilor.

O altă cale care este urmată este furnizarea de vaccin mistreților, vaccinul în curs de dezvoltare fiind ascuns în momeală. Aceste teste sunt luate în considerare, de exemplu, atât candidații la vaccinul Universității Complutense din Madrid, Spania, cât și Serviciul de Cercetare Agricolă al USDA.

Deci, una peste alta, da, hrana poate juca un rol în răspândirea virusului PPA, dar riscul este din ce în ce mai mic în cazul în care o industrie este mai profesionistă. Atunci când producția de porcine se execută la un nivel comercial bun, în mod normal, nu ar apărea elemente precum hrănirea cu formule animale sau furnizarea de furaje aleatorii și orice plasmă porcină utilizată va proveni din surse credibile, excluzând astfel riscul transmiterii.

Și da, furajul poate juca, de asemenea, un rol în formarea unei soluții pentru a depăși PPA, dar poate fi doar asta o parte a unei soluții generale? Rămâne de văzut. Elementele majore în acest context ar trebui să fie, de asemenea, biosecuritatea adecvată, vaccinarea și, mai presus de toate, comportamentul uman adecvat, bazat pe cunoștințe solide și comunicare transparentă.