Gestionarea populației de urs brun a revenit în prim-planul agendei europene, după ce România și Slovacia au solicitat, în cadrul reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH) desfășurată la Luxemburg, o flexibilizare a actualului regim de protecție aplicat acestei specii.

Demersul vine într-un context în care cele două state dețin împreună peste jumătate din populația de urs brun a Uniunii Europene și se confruntă cu o creștere constantă a incidentelor care afectează comunitățile rurale, exploatațiile agricole și siguranța populației.

O problemă care depășește zona conservării

În intervenția sa, viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a atras atenția asupra impactului pe care densitatea ridicată a populației de urși îl are asupra fermierilor și locuitorilor din mediul rural.

Potrivit oficialului român, măsurile aplicate în prezent – intervențiile de urgență, instalarea gardurilor electrice și monitorizarea științifică a efectivelor – nu mai sunt suficiente pentru gestionarea eficientă a situației din teren.

„Creșterea semnificativă a populației de urs brun are un impact direct asupra oamenilor, comunităților rurale și fermierilor”, a subliniat ministrul în cadrul reuniunii.

Ce solicită România și Slovacia?

Principala solicitare adresată Comisiei Europene vizează clarificarea și extinderea posibilităților de aplicare a articolului 16 din Directiva Habitate, care permite derogări de la regimul strict de protecție în anumite situații excepționale.

Autoritățile române susțin că actualul sistem bazat pe derogări individuale nu mai răspunde realităților din teren și propun trecerea către un cadru permanent de management al populației, fundamentat pe date științifice și aplicabil în zonele unde specia se află într-o stare favorabilă de conservare.

Practic, România dorește ca gestionarea densității populației de urs să fie recunoscută la nivel european ca un instrument legitim de management, nu doar ca o măsură excepțională.

Sprijin din partea mai multor state membre

Poziția României a primit susținere din partea mai multor state membre care se confruntă cu provocări similare.

Cehia și Ungaria au pledat pentru o abordare bazată pe date științifice și pentru posibilitatea gestionării populațiilor la nivel general, nu exclusiv prin intervenții individuale.

Finlanda a apreciat că actualele prevederi ale Directivei Habitate oferă o flexibilitate insuficientă și a sugerat chiar revizuirea anexelor legislative pentru speciile care și-au atins de mult timp starea favorabilă de conservare.

La rândul lor, Slovenia, Austria și Letonia au semnalat creșterea pagubelor provocate de animalele sălbatice și necesitatea utilizării unui mix de măsuri preventive și de control.

Ce înseamnă pentru fermieri?

Pentru sectorul agricol, discuția are implicații directe. Atacurile asupra efectivelor de ovine, bovine și caprine, distrugerea culturilor și costurile suplimentare generate de măsurile de protecție reprezintă probleme recurente în numeroase zone rurale din România.

O eventuală flexibilizare a cadrului european ar putea oferi autorităților naționale instrumente suplimentare pentru prevenirea conflictelor dintre fauna sălbatică și activitățile agricole, fără a afecta obiectivele de conservare a speciei.

Urmează o dezbatere europeană mai amplă

Comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a recunoscut gravitatea situației și a transmis disponibilitatea Comisiei Europene de a sprijini statele membre afectate.

În urma dezbaterilor de la Luxemburg, s-a conturat un sprijin semnificativ pentru clarificarea aplicării derogărilor prevăzute de legislația europeană și pentru deschiderea unei discuții similare celei purtate recent privind gestionarea populațiilor de lup.

Pentru România, miza este găsirea unui echilibru între protejarea biodiversității și protejarea fermierilor, a comunităților rurale și a activităților agricole care suportă, în prezent, cea mai mare parte a costurilor asociate conservării ursului brun.

(Foto: AI GENERATED)