In ultima vreme, mai toti prietenii imi povestesc ca isi cumpara regulat mancare organica. In ziua de azi, cand cancerul induce frica cea mai mare si peste tot in jurul nostru auzim ca ceea ce mancam este unul dintre factorii esentiali in ceea ce priveste sanatatea noastra, in capul meu se reduce totul la chimic vs. nechimic… la urma urmei, totul are legatura cu cat suntem dispusi sa investim in noi insine.

Daca ne referim la proteine organice, discutam despre carne, lactate, oua, de la animale si pasari crescute 100% natural, carora nu li s-au dat hormoni de crestere si sunt crescute in aer liber, nu “la gramada”. Cat despre vegetalele organice, sunt cele crescute 100% fara chimicale sintetice, cum ar fi pesticidele. Iar acel sol trebuie sa fie ani de zile lipsit de ingrasaminte chimice ca sa se “curete”. Acum, in ceea ce priveste standardele care trebuie respectate, acestea sunt foarte stricte. Ca sa primesti certificare de produs organic, se vor face nenumarate verificari care vor duce la concluzia ca este integral organic. In ceea ce priveste produsele facute cu ingrediente organice, ele trebuie sa fie asa in proportie de 70%, prin urmare, nu e tratata chimic, procesata minim si proaspata. Unii oameni de stiinta sunt ingrijorati de faptul ca folosirea antibioticelor in tratarea culturilor duce la rezistenta unor agenti patogeni la unele antibiotice importante in medicina umana. Exista temeri ca pestele crescut in fermele de piscicultura nu este la fel de sanatos, ca aliment, precum pestele care creste in salbaticie, pentru ca expune omul la consumul de pesticide si substante chimice. La categoria legume, spanacul, telina, cartofii si ardeii grasi sunt cele mai tratate cu pesticide. La polul opus se afla porumbul, avocado, conopida, asparagusul, ceapa, mazarea si broccoli. Cat despre fructe, printre cele mai putin tratate chimic se numara fructele tropicale precum mango, kiwi, banana, ananasul si papaya. Acestea au multa vitamina A si C, plus fibre si arome. Unele din fructele cel mai probabil tratate chimic sunt piersicile, nectarinele, prunele, strugurii de import si ciresele. Ideal este sa cumparati fructe de la taranii din piata, fructe cultivate chiar in curtea lor, desi nici macar acest lucru nu este o garantie ca sunt sanatoase. Dar acum sa vorbim putin si de beneficiile hranei bio, ca sa vedem si de ce am plati pe aceste produse mai mult decat pe cele obisnuite. Pe site-ul www.biomania.ro gasim si motivele: 1. Gustul alimentelor este natural: nu se folo­sesc pesticide, tehnici de modificare genetica, compusi chimici sau aditivi alimentari. 2. Legumele si fructele bio sunt mai nutritive decat cele conventionale: acestea contin cu 65% mai multe vitamine si antioxidanti decat cele gasite in comert. 3. Ai grija de sanatatea ta: Nutritionistii atrag atentia asupra faptului ca includerea hranei bio in alimentatia de baza are beneficii majore asupra sanatatii organismului, aceasta continand cu peste 50% mai multi nutrienti, vitamine si minerale decat alimentele obisnuite, cultivate intensiv. Sfaturi de prin lume adunate Animalele crescute sanatos, hranite si crescute cu produse organice sunt mai sanatoase decat cele crescute cu hrana conventionala. Celebrul film Food INC. a facut furori in SUA, tara care, prin definitie, a inventat produsele crescute cu pompa, cum imi place mie sa le numesc. Americanii s-au prins, mai nou, ca acesti hormoni nu sunt foarte sanatosi. Prin urmare, sunt din ce in ce mai atenti la ce mananca, iar celebra prezentatoare Oprah Winfrey a profitat si ea de acest val de interes atunci cand a facut o emisiune intreaga despre ce mancam si cat de organic. L-a invitat pe celebrul autor Michael Pollan si a discutat despre celebrele lui reguli din cartea cu acelasi nume: “Food Rules”. “Mancatul nu trebuie sa fie atat de complicat. In era dietelor elaborate si a sfaturilor contradictorii in ceea ce priveste nutritia, “Food Rules” aduce o binevenita simplitate in deciziile noastre alimentare. Scrisa cu claritate, concizie si o inteligenta care au devenit deja marca autorului, aceasta carte indispensabila prezinta un set de reguli directe, memorabile, cate una pe pagina, fiecare fiind insotita de o explicatie concisa”. Voi cita aici cateva care mi-au placut, nu pentru ca nu ar fi ceva ce stim deja, ci pentu umorul si inteligenta cu care sunt scrise: 1. Nu manca nimic din ceea ce stra-strabunica ta nu ar recunoaste ca fiind comestibil. Cand cumperi iaurt de baut sau mananci ceva care are 15 ingrediente pe care nu le poti pronunta, intreaba-te: ce cauta ingredientele acestea in iaurt? 2. Nu manca nici alimente care au mai mult de cinci ingrediente pe care nu le poti pronunta. 3. Nu cumpara prea multe alimente din sectiunile din mijloc ale supermarketului. Mancarea adevarata se gaseste la periferii, acolo unde este usor inlocuita atunci cand se deterioreaza. 4. Nu manca nimic care nu putrezeste in cele din urma. Sunt exceptii, cum ar fi mierea de albine, dar in general, un pachet de Twinkies care nu putrezeste nu se numeste mancare. 5. Nu e vorba numai despre ce mananci, ci si de cum mananci: nu te ridica niciodata satul de la masa. Multe culturi au aceasta regula, care te opreste de la mancare inainte de a ajunge la senzatia de satietate. In Japonia se recomanda sa fii plin in proportie de 4/5. Cultura islamica are o regula similara, iar nemtii recomanda “sa nu fie sacul plin cand il legi la gura”. 6. Familiile se bucurau pe vremuri de mese luate impreuna, dar nu cu televizorul sub nas. Bucurati-va de mese alaturi de cei dragi! Va amintiti de momentele cand mancatul intre mese era ceva gresit? 7. Nu cumparati mancarea din acelasi loc de unde va cumparati benzina. In SUA, 20% din mancare se cumpara de la benzinarie. Exista dovezi cum ca animalele crescute cu hrana bio au carnea mai sanatoasa, iar in Romania au aparut deja ferme in care gainile si purceii cresc mai “fericiti”. Iar despre vacutele care asculta Mozart si Bach nu mai vorbim. Cercetatorii danezi au publicat in 2003 un studiu conform caruia produsele organice contin mai multi flavonoizi, un antioxidant cunoscut pentru efec­tele benefice in lupta cu cancerul. In 2005 s-a efectuat un studiu din care s-a ajuns la concluzia ca pesticidele, cum ar fi malathion, si chlorpyrifosul, sunt folosite mult in agricultura, desi li se cunosc efectele negative asupra dezvoltarii neurologice la copii. Ceea ce ar trebui sa ne preocupe nu este doar efectul benefic al lipsei de chimicale, dar si cultivarea ecologica, lipsita de chimicale daunatoare, care astfel protejeaza mediul, apa, vegetatia, fauna. In urma cu un an chiar am vazut un reportaj despre un oras din SUA care se intreti­nea integral din hrana organica, cu asta se ocupau locuitorii, cu cultivarea hranei organice, asta consumau si ei la masa, asta cumparau si restaurantele din oras. O comunitate care in materie de hrana era inchisa la importuri, dar care a gasit modalitati de a produce si comercializa surplusul pentru a-l reinvesti in comunitatea lor si a produce si mai eficient. Hrana bio la noi si la ei Romanii sunt mari exportatori de produse vegetale organice, dar nu si consumatori. Se bucura nemtii, ungurii sau italienii de ele. Un articol scris in ziarul “Adevarul” afirma ca anul trecut “95 la suta dintre produsele organice vegetale si 20 la suta dintre cele de origine animaliera au fost exportate, Romania fiind intre primii 20 de exportatori la nivel mondial. In Romania, doar un procent din suprafata agricola este cultivata ecologic, de patru ori mai putin decat media europeana”. Italienii, spre deosebire de noi, sunt printre cei mai preocupati membri UE de agricultura ecolo­gica. Conform estimarilor, pana in 2013, Romania sa ajunga la cinci procente din suprafata agricola, cultivate ecologic. In Europa, in ultimii ani, acest gen de culturi au crescut considerabil: Grecia si-a triplat suprafetele cultivate ecologic, Portugalia a inregistrat o crestere de 50 la suta, Austria de 10 la suta, iar Cehia de 15 la suta. Italia ramane tara europeana cu cele mai extinse suprafete cultivate ecologic: peste 1 milion de hectare, adica 20 la suta din totalul UE. Urmeaza in top Germania, Spania, Marea Britanie si Franta. Italia are si cel mai mare numar de ferme ecologice, 31 la suta din totalul UE, urmata de Austria, Spania si Germania. Acelasi articol din Adevarul mentioneaza ca “Romania a exportat anul trecut produse organice in valoare totala de peste 75 de milioane de euro, iar pentru anul acesta se estimeaza o crestere de peste 100 de milioane de euro. Desi mancarea organica inseamna alimente pure din punct de vedere biologic, abia unu la suta dintre consumatorii romani includ in meniul zilnic astfel de produse. In schimb, strainii sunt mari consumatori de produse organice. Anul trecut, 95 la suta dintre produsele organice vegetale si 20 la suta dintre cele de origine animaliera au fost exportate, Romania fiind intre primii 20 de exportatori la nivel mondial. Jumatate dintre exporturi sunt nuci, fructe de padure, ciuperci si cereale”. Americanii au ajuns deja la peste 20% din teren cultivat ecologic, lanturi de fastfood in care se consuma numai hrana organica, iar in alte tari exista lanturi de supermarketuri care vand numai produse bio, care, da, sunt cu ceva mai scumpe decat cele conventionale, dar nu cu mult. Iar magazinul e mereu plin. Deci se poate. La noi, consumul de alimente organice este sub unu la suta si se preconizeaza ca in urmatorii cinci ani, abia va ajunge la doua procente. Numarul scazut al consumatorilor este explicabil, daca ne gandim ca produsele organice sunt si cu cel putin 50 la suta mai scumpe decat cele traditionale. Apoi, nu exista o cultura privind alimentatia si beneficiile mancarii organice pentru sanatate, mai ales pe termen lung. Produsele ecologice cultivate cu preponderenta sunt cerealele, plantele oleaginoase, fructele de padure si alte soiuri, legumele. Din 2006, Romania a mai produs si paine, ulei de floarea-soarelui, bauturi din soia, suc de mere si ceaiuri medicinale“, spune Teodora Aldescu, consilier in MAPDR pe probleme de agricultura ecologica. In Romania exista peste 10.000 de producatori de produse agroalimentare ecologice, majoritatea ferme si asociatii familiale de mici dimensiuni. Desi produsele organice romanesti merg preponderent la export, firmele de profil importa din Germania (lapte si budinca de soia, cafea de cereale, paine integrala din secara), Brazilia (zahar brun din trestie), Olanda si Italia (biscuiti, napolitane, creme). Din experienta proprie pot sa va zic ca nu as da niciodata laptele si branza de la tara pe orice produs similar din magazin. Mama are “oamenii ei” la care este “abonata” la branza dulce, cas, lapte si oua, iar in vacanta, cand ajung acasa, nu pot decat sa ma bucur. Vara, rosiile cele mai bune sunt de la o taranca de la Gorj, de la care luam de ani de zile. Chiar daca exista voci care spun ca nu exista dovezi stiintifice cum ca produsele organice sunt mai hranitoare, am nenumarati prieteni care zic ca abia asteapta sa se intoarca in tara si sa guste o leguma crescuta in curtea bunicii sau la tara, la parinti. Pe piata se mai gasesc miere de albine, oua, ulei, suc de mere, branza telemea de capra. Produsele de acest gen se pot cumpara din magazine specializate sau din majoritatea hypermarketurilor, fiind asezate pe rafturi separate si inscriptionate ca atare. De la directive la lege In martie 2000, Comisia Europeana a introdus un logo pe care scrie Organic Farming, conform Directivei 2092-91, care poate fi utilizat voluntar de catre producatorii care detin produse conform normelor europene. Pe etichetele produselor ecologice gasim denumirea si adresa producatorului sau a prelucratorului. Etichetele contin si o sigla specifica produselor ecologice controlate, inregistrata la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, emisa si aplicata pe baza sistemului de certificare, indicand faptul ca produsul respectiv este in conformitate cu regulile de productie ecologica. Pentru a obtine eticheta ecologica, agentii economici–fabricanti, importatori, comercianti, trebuie sa solicite in scris acest lucru Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor. Produsul este evaluat de catre specialistii Ministerului in colaborare cu cei ai Comisiei Nationale pentru Acordarea Etichetei Ecologice si ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. Dupa acordarea dreptului de utilizare a etichetei, Ministerul incheie un contract cu solicitantul, prin care se stabilesc conditiile de utilizare a acesteia. Taxa de procesare a cererii este de 500 de lei, indiferent de numarul produselor ecologice ale solicitantului, carora li se va aplica. In loc de concluzie… Hrana organica nu este numai mai sanatoasa pentru noi, ci si mult mai prietenoasa fata de mediu decat cea obisnuita. Folosirea pesticidelor si a fertilizatorilor chimici afecteaza negativ mediul, de cele mai multe ori conducand la distrugerea tuturor insectelor (nu numai a celor daunatoare pentru recolta respectiva) ci, din greseala, si a unor animale. Speram ca preturile alimentelor organice vor scadea in timp. ªi chiar si la preturile de acum, tot este o alegere buna sa optati pentru consumul lor. In scurt timp poate si la magazinele sau hypermarketurile de la noi vor aparea standuri speciale, in care sa fie comercializate numai produse organice. Deja exista mici progrese fata de ce stiam eu cu cativa ani in urma, deci sa speram ca si romanii vor deveni din ce in ce mai constienti de aceste detalii si de ce pot sa faca pentru sanatatea lor.