În 2017, așa-numitele produse alimentare de calitate duală au fost plasate în centrul atenției.Ca urmare, Katia Merten-Lentz, partener la Keller & Heckman, se întreabă întreabă dacă este legal ca firmele alimentare să ofere rețete diferite, sub același nume, în Europa.La Bruxelles, discuțiile continuă După cum știm, anul trecut a fost marcat de dezvăluirile conform cărora companiile multinaționale de produse alimentare vindeau produse compuse din ingrediente de ”calitate inferioară”, pe piețele din Europa Centrală și de Est. Investigațiile inițiate în mai multe state membre ale UE din Europa Centrală și de Est au arătat că unele produse alimentare comercializate în aceste țări au fost compuse din ingrediente diferite de cele vândute sub aceeași marcă în Europa de Vest. De exemplu, testele și evaluările efectuate de Republica Slovacă și Ungaria au relevat exemple de substituire a grăsimilor animale cu grăsimi de origine vegetală, utilizarea de materii prime cu o proporție mai redusă de grăsime, conținut scăzut de carne și utilizarea îndulcitorilor, în loc de zahăr . Între timp, un sondaj croat a constatat o dublă calitate și un preț care afectează 85% din produsele incluse într-un studiu al produselor aflate în vânzare în Croația și Germania. Acest lucru a provocat discuții ample la nivelul UE, privind faptul dacă vânzarea așa-numitelor produse de calitate duală este legală. Guvernele unor țări în cauză au reacționat puternic la aceste constatări. Ministrul slovac Robert Fico a anunțat în luna iulie că Slovacia ar putea să instruiască instituțiile publice să cumpere produse slovace doar pentru serviciile lor de catering. În Ungaria, ei au pregătit chiar un decret de introducere a avertismentelor cu privire la alimente. Acest avertisment ar spune: ”Cu ingrediente diferite sau proporții diferite de ingrediente decât în țări din afara Ungariei, dar cu același nume de marcă și aspect”. Calitate dublă sau preferință locală? Comisia Europeană a fost obligată să reacționeze. Președintele CE, Jean-Claude Junker, a spus că ”legea UE pune în practică astfel de practici”, în discursul său privind statul Uniunii în septembrie. Într-adevăr, Directiva 2005/29/CE, privind practicile comerciale neloiale (UCPD), protejează consumatorii de practici comerciale înșelătoare care implică informații false sau informații care induc în eroare consumatorul mediu ”chiar dacă informațiile sunt corecte din punct de vedere factual”. Cu toate acestea, există și o altă perspectivă, conform căreia adaptarea produselor pe diferite piețe este obișnuită pentru companiile care răspund gusturilor locale, variațiilor legislației alimentare naționale și utilizării ingredientelor locale. În acest sens, asociația industriei FoodDrinkEurope a avertizat să nu confunde calitatea produselor alimentare cu cea a rețetelor. Cu condiția ca produsul să fie etichetat în mod corespunzător, variațiile în rețete sunt permise, în cadrul actual legal al UE. Pentru a aduce o clarificare și a ”dota autoritățile naționale cu puteri mai mari”, după cum a sugerat Junker, Comisia Europeană a publicat un aviz privind aplicarea legislației UE privind alimentele și protecția consumatorilor în chestiuni legate de calitatea duală a produselor. Documentul se bazează în întregime pe legislația existentă și vizează asigurarea respectării corecte a Regulamentului privind informațiile referitoare la produsele alimentare, a Regulamentului privind legislația alimentară generală și a Directivei privind practicile comerciale neloiale. Conform documentului de orientare, comercializarea și vânzarea de bunuri cu compoziții sau caracteristici diferite nu încalcă regulile pieței unice, cu condiția respectării legislației în materie de siguranță și a altor dispoziții. Prin urmare, ar trebui să se evalueze de la caz la caz, dacă o practică în cauză, încalcă legile existente. Montarea și demontarea presiunii politice Acestea fiind spuse, Comisia stabilește în liniile directoare că ar dori să asigure o transparență deplină a compoziției alimentare (în afara obligațiilor legale actuale). Acest lucru ar putea fi realizat printr-un cod de conduită care este în prezent discutat cu industria. În mod alternativ, dacă liniile directoare nu ar fi eficiente în abordarea problemei practicilor comerciale neloiale, comisarul Věra Jourová a indicat că, la Strassbourg, Comisia va impune o reglementare ulterioară. Ceea ce ar putea constitui o preocupare potențială pentru industria alimentară este că instituțiile UE au fost deosebit de active în ceea ce privește problema dublă privind calitatea alimentelor, care a fost reluată la summitul ministerial de la Bratislava din octombrie. La rândul său, Comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis, și-a exprimat sprijinul față de statele membre în reformularea alimentelor pe piață. În plus, Parlamentul European este hotărât să schimbe practica actuală a diferitelor rețete pentru diferite piețe și lucrează la raportul său ”din proprie inițiativă”, cu privire la produsele alimentare cu dublă calitate. În concluzie, atâta timp cât produsele alimentare sunt sigure, etichetate în mod corespunzător și nu sunt publicate în mod fals, companiile nu au vreo interdicție să schimbe compoziția produsului lor de marcă. Cu toate acestea, se pare că, în această etapă, obiectivul instituțiilor UE este acela de a continua presiunea politică asupra industriei alimentare de a renunța la utilizarea unor rețete diferite pentru aceeași marcă ar putea sfârși prin rebranding anumite alimente, informează site-ul asociației europene FoodDrinkEurope.