News

440

Schimbările climatice, siguranța alimentară și modificarea comportamentului de consum

autor

MeetMilk.ro

distribuie

Schimbările climatice, cum ar fi creșterea temperaturilor, schimbarea tiparelor de precipitații, frecvența mai mare a evenimentelor extreme și altele, perturbă capacitățile noastre de producție de a produce suficiente alimente hrănitoare pentru a hrăni populația globală în creștere.

Totodată, aceste schimbări au un impact major și asupra siguranței alimentare. Se pune, așadar, întrebarea: Cum răspund consumatorii față de aceste riscuri și pericole reale?

Tema a fost abordată de specialiștii FAO care au publicat raportul cu titlul ”Thinking about the future of food safety A foresight report”, din care vă prezentăm cele mai relevante idei.

Care sunt efectele schimbărilor climatice asupra siguranței alimentelor?

Evenimentele extreme atribuite schimbărilor climatice devin din ce în ce mai frecvente, severe și imprevizibile. Astfel de evenimente nu numai că afectează securitatea alimentară, afectând negativ producția și randamentul agricol și perturbând lanțurile de aprovizionare, dar afectează și siguranța alimentară.

Temperaturile ridicate, alternarea perioadelor severe de secetă și ploi abundente, degradarea calității solului, creșterea nivelului mării și acidificarea oceanelor, printre altele, au implicații grave asupra diferiților contaminanți biologici și chimici din alimente prin modificarea virulenței, apariției și distribuției acestora.

Acest lucru crește riscul nostru de expunere la pericole transmise prin alimente. În plus, globalizarea rapidă a lanțurilor de aprovizionare cu alimente facilitează amplificarea pericolelor transmise prin alimente de-a lungul drumului, oferind oportunități pentru ca incidentele alimentare locale să devină focare internaționale. Alimentele nesigure sunt improprii pentru consum.

Având în vedere că alimentele suficiente, accesibile, hrănitoare și sigure sunt considerate componente cheie ale securității alimentare, impactul schimbărilor climatice asupra siguranței alimentelor va împiedica eforturile noastre de a atinge securitatea alimentară în fața unei populații globale în creștere și a cererii tot mai mari de alimente.

Potrivit estimărilor, aproximativ 14 % din alimentele produse se pierd în faza de producție înainte de a ajunge chiar la nivelul comerțului cu amănuntul sau al consumatorilor. O parte din această pierdere enormă se datorează diferitelor probleme de contaminare a alimentelor (FAO, 2019), iar schimbările climatice pot exacerba pierderile de alimente, oferind condiții propice pentru apariția și diseminarea pericolelor transmise prin alimente.

Factori de risc

Micotoxinele sunt metaboliți toxici produși de diverse ciuperci care contaminează culturile de bază: porumb, orez, arahide, sorg și așa mai departe. Factorii, cum ar fi  temperatura, umiditatea relativă și deteriorarea culturilor de către dăunători, care influențează atât susceptibilitatea plantelor la infecții fungice, cât și producția de micotoxine, sunt afectați de schimbările climatice.

Cu zonele temperate mai reci care devin mai calde și mai propice agriculturii, ele deschid noi habitate pentru dăunători agricoli și specii de ciuperci toxice. De exemplu, aflatoxinele, care au fost considerate în mod tradițional o problemă în principal în zonele tropicale (cum ar fi în unele părți ale Africii), sunt acum destul de stabilite în alte zone geografice și regiuni (cum ar fi în Marea Mediterană) (Chhaya, O'Brien și Cummins). , 2021).

Practicile inadecvate post-recoltare pentru uscare, depozitare și transport pot exacerba riscul de expunere la micotoxine, cum ar fi aflatoxine și ochratoxina A. Pentru unele dintre aceste pericole transmise prin alimente, cum ar fi micotoxine și toxine de alge, există incidențe în creștere în zonele fără antecedente de aceste boli transmise prin alimente.

Acest lucru pune zonele afectate într-un dezavantaj, deoarece pot exista sisteme de supraveghere și măsuri de management insuficiente puse în aplicare pentru a detecta și gestiona focarele, punând astfel sănătatea publică în pericol. În plus, bolile de origine alimentară sunt de obicei subraportate, ceea ce face dificilă estimarea adevăratei sarcini a bolilor de origine alimentară.

Ce este de făcut?

Este important să ne asigurăm că lanțurile de aprovizionare cu alimente și sistemele de reglementare sunt mai bine pregătite pentru a se adapta la impactul tot mai mare al schimbărilor climatice asupra siguranței alimentelor.

Măsurile de control și supraveghere sunt elemente importante pentru prevenirea și controlul focarelor de origine alimentară, în special în țările mai vulnerabile climatice decât altele. Succesul acestor sisteme depinde în cele din urmă de diseminarea eficientă a informațiilor și de transparența în partajarea datelor cu toți partenerii relevanți.

Cu toate acestea, eficacitatea unor astfel de sisteme depinde în mare măsură de capacitățile de colectare și analiză a informațiilor cu privire la impactul climei, iar în prezent există cercetări inadecvate privind impactul climei din zonele care ar putea suporta cel mai mare impact asupra climei (Callaghan et al., 2021).

Acest ”decalaj de atribuire” va trebui abordat prin creșterea capacității și a finanțării pentru cercetare în țările mai vulnerabile climatice. Integrarea sistemelor structurate de previziune ar permite o abordare mai perspectivă a siguranței alimentelor, care ar completa măsurile de monitorizare și supraveghere.

Abordările de previziune ar ajuta la identificarea și abordarea problemelor emergente privind siguranța alimentară, exacerbate de schimbările climatice. Pentru a aduce viitorul alimentelor în realitate, va fi necesară o abordare proactivă, mai degrabă decât un răspuns reactiv la impactul climatic.

Alături de pregătire, trasabilitatea de-a lungul lanțurilor de aprovizionare, astfel cum este facilitată de inovațiile digitale, va juca un rol important în menținerea siguranței alimentelor noastre prin urmărirea și eliminarea produselor alimentare contaminate înainte ca acestea să devină o problemă de sănătate publică.

Deoarece impactul schimbărilor climatice asupra siguranței alimentare la nivel mondial este de natură multidisciplinară, acest lucru implică un răspuns unificat la provocările tot mai mari și este necesară o abordare integrată și intersectorială.

Un angajament mai mare în rândul eforturilor locale, naționale și globale care valorifică expertiza și resursele în mai multe sectoare ale mediului, agriculturii și sănătății, cu alte cuvinte, o abordare ”One Health” a problemelor de siguranță alimentară, va trebui să fie norma în fața schimbărilor climatice.

Transformarea sistemelor agroalimentare va necesita un accent mai mare pe conexiunile dintre diferitele discipline ale sistemului alimentar, care include siguranța alimentară, cu o amenințare existențială precum schimbările climatice, așa cum s-a reiterat la Summitul Organizației Națiunilor Unite pentru Sistemele Alimentare din 2021.

Schimbarea modelelor de consum alimentar

Preferințele consumatorilor evoluează constant, ca răspuns la o multitudine de factori diferiți. Astăzi, considerații cum ar fi reducerea impactului asupra mediului al producției de alimente, schimbările climatice, îmbunătățirea sănătății în special în timpul pandemiei, conștientizarea cu privire la risipa de alimente, preocupările legate de bunăstarea animalelor, creșterea veniturilor, urbanizarea și altele (Griffen, 2020; Nunes, Ordanini și Giambastiani, 2021), provoacă schimbări în comportamentul consumatorilor și în preferințele alimentare ale acestora.

Există, de asemenea, un accent sporit pe încredere și autenticitate din partea industriei alimentare, consumatorii așteaptă la o mai mare transparență în ceea ce privește amprenta de carbon a produselor lor alimentare, precum și o atenție tot mai mare pentru aprovizionarea responsabilă cu ingredientele alimentare, simplificarea etichetării alimentelor și abordarea preocupărilor legate de siguranța produselor alimentare. (Labelinsight, 2016; Macready et al., 2020; Siegner, 2019; Shelke, 2020).

Chiar dacă, de exemplu, COVID-19 nu este o problemă de siguranță alimentară, criza sanitară a sporit semnificativ sensibilitatea consumatorilor față de conceptele de igienă și siguranță alimentară (Borsellino, Kaliji și Schimmenti, 2020; Locas și colab., 2021), deoarece există multe comportamente fundamentale în spatele cumpărarea, prepararea și consumul de alimente s-au schimbat (Clayton, Sims și Webster, 2021).

Mai mult, sondajele arată că pandemia ar fi putut influența și încrederea publicului în sectorul alimentar (EIT Food, 2020; Edelman Trust Barometer, 2021).

Modificarea obiceiului de cumpărare

Obiceiurile de cumpărare a alimentelor și modelele de consum ale consumatorilor se schimbă în întreaga lume ca răspuns la schimbarea preferințelor și stilurilor lor de viață. Deși acest rezumat nu este menit să ofere o trecere în revistă exhaustivă a tuturor tendințelor, unele dintre cele mai pertinente, din perspectiva siguranței alimentare, sunt discutate.

Preocupările tot mai mari cu privire la opțiunile de dietă mai sănătoase și sustenabilitatea mediului determină un interes tot mai mare pentru alimentele pe bază de plante, un sector care se extinde rapid pentru a include alternative pe bază de plante pentru carne, produse lactate, ouă și fructe de mare. Alte surse alternative de hrană câștigă, de asemenea, atenție, cum ar fi algele marine sau macroalgele și insectele comestibile.

Urbanizarea rapidă, împreună cu cererea de producție alimentară locală și durabilă au dus, de asemenea, la dezvoltarea și extinderea agriculturii urbane. Alături de cerințele consumatorilor pentru o viață sănătoasă, așteptările crescute pentru personalizare, precum și integrarea rapidă a inovațiilor tehnologice contribuie la creșterea sectorului de nutriție personalizată.

Un domeniu aflat în centrul atenției este ”nutrigenomica”, diverse companii încercând să folosească datele genomice individuale pentru a dezvolta planuri de dietă personalizate. Informațiile genetice pot ajuta la ghidarea alegerilor dietetice. De exemplu, persoanele cu mutație genetică LCT ar trebui să evite produsele lactate, deoarece au probleme cu digerarea lactozei.

Cu toate acestea, cercetările publicate privind dietele personalizate formulate exclusiv pe baza informațiilor genetice, așa cum sunt puse la dispoziție prin intermediul diferitelor programe destinate consumatorilor, arată că această abordare poate distrage atenția consumatorilor de la alte considerații din spatele problemelor cronice de sănătate (obezitate, cancer, diabet), cum ar fi factorii de risc de mediu și stilul de viață (Camp și Trujillo, 2014; Dendup și colab., 2018; Gardner și colab., 2018; Lindsey, 2005; Magkos și colab., 2020).

În plus, un accent mai mare pe o viață mai sănătoasă și creșterea costurilor de îngrijire a sănătății contribuie la creșterea sectorului alimentelor funcționale sau nutraceutice (Hasler, 2002; Mohanty și Singhal, 2018; Uthpala și colab., 2020).

Alimentele funcționale sunt supra-apreciate

Deși există o ambiguitate în ceea ce privește definiția alimentelor funcționale, este în general de acord că acestea cuprind alimente sau componente alimentare care, cred consumatorii, pot oferi beneficii suplimentare pentru sănătate, cum ar fi asistența în prevenirea bolilor, care depășește nutriția ”de bază”, care menține sănătatea în general (Berhaupt-Glickstein și Hallman, 2015; Clydesdale, 2004; Hasler, 2002; Marcum, 2020).

Exemple de astfel de alimente includ alimente îmbogățite sau fortificate, suplimente alimentare și chiar alimente convenționale cu compuși bioactivi cunoscuți. În timp ce percepția de sănătate și calitate a unor astfel de alimente stimulează creșterea pieței, afirmațiile privind beneficiile pentru sănătate ale alimentelor funcționale pot fi adesea greu de fundamentat din cauza evaluărilor științifice riguroase insuficiente (Aggett, 2012; Scrinis, 2008).

Acest lucru complică dezvoltarea unei supravegheri de reglementare puternice pentru acest sector alimentar, care este necesară deoarece alimentele funcționale sunt adesea concepute pentru a fi consumate de oameni de toate vârstele, uneori pe perioade lungi de timp.

Care este calea de urmat?

Diverse considerații, de la durabilitatea mediului și până la preocupările de sănătate, factorii socioeconomici și altele, influențează comportamentul consumatorilor. Schimbarea preferințelor consumatorilor și a modelelor de consum poate declanșa modificări ale riscurilor alimentare, nu doar din punct de vedere nutrițional, ci și din punct de vedere al potențialilor contaminanți și aditivi.

Deoarece evaluările riscurilor pentru siguranța alimentelor cuantifică riscurile pe baza pericolelor și a cantității de expunere, astfel de procese de evaluare vor trebui să țină pasul cu schimbările în modelele de consum pentru a rămâne relevante și pentru a proteja consumatorii.

Internetul a revoluționat modul în care consumatorii pot căuta și împărtăși informații și își pot forma opinii despre o varietate de domenii care le influențează viața, modelând astfel percepțiile și preferințele consumatorilor.

Conștientizarea consumatorilor privind siguranța alimentară este afectată de disponibilitatea și accesibilitatea la informațiile despre siguranța alimentară, printr-o serie de surse diferite de informații, inclusiv rețelele sociale și alte surse online, televiziune, radio și așa mai departe (Rutsaert et al., 2013; Liu și Ma. , 2016; Zhang și colab., 2019).

Sursele online pot fi instrumente importante pentru a implica și educa consumatorii cu privire la siguranța alimentară și la bunele practici, de exemplu, pentru a înțelege cum să citiți corect etichetele, pentru a găsi informații despre procesarea alimentelor și pentru a reduce riscurile de îmbolnăvire de origine alimentară și așa mai departe.

Cu toate acestea, spațiul online poate, de asemenea, expune consumatorii la o mulțime de informații inexacte sau false și facilitează părtinirea de confirmare. Acest lucru, împreună cu creșterea inegalităților și o scădere a încrederii în organele de decizie, pot alimenta panica și pot provoca risipă inutilă de alimente, pierderi de venituri pentru întreprinderile alimentare, precum și subminează și mai mult încrederea consumatorilor în aprovizionarea cu alimente.

Pericolul informațiilor incorecte

Lipsa unei informații corecte poate genera, de asemenea, un vid de informații care să permită proliferarea dezinformării. Având atât informații corecte, cât și incorecte, la doar un clic distanță unul de celălalt, consumatorilor le poate fi dificil să analizeze ceea ce este autentic.

Cu toate acestea, monitorizarea și combaterea dezinformării în sfera publică nu este simplă, deoarece susceptibilitatea la dezinformare variază foarte mult (Baptista și Gradim, 2020; Pennycook și Rand, 2020).

Este nevoie de resurse ample, angajament în timp util și strategii de comunicare eficiente, cum ar fi promovarea timpurie a alfabetizării media, furnizarea de cunoștințe bazate pe dovezi în mod corespunzător, îndrumarea telespectatorilor către surse de încredere, printre altele, de la agenții relevante, companii private de tehnologie și organizații non-profit atât pe cele tradiționale, cât și pe cele sociale.

Inovațiile tehnologice vor continua să ofere o utilitate extraordinară pentru a ține pasul cu schimbările din sectorul alimentar determinate de schimbările în preferințele și cerințele consumatorilor, de exemplu, prin identificarea alergenilor și contaminanților emergenti în noile surse alimentare, stabilirea standardelor adecvate și crearea unor metode adecvate de gestionare a riscurilor.

Acest lucru este valabil mai ales pentru sectoarele emergente, cum ar fi alimentele funcționale sau produsele neutraceutice, în care există o lipsă de cunoștințe despre riscurile și beneficiile acestora, ceea ce împiedică armonizarea cadrelor de reglementare pentru a ghida aplicarea în siguranță a acestor alimente.

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2