Repers

252

Studiu: Managementul informaţiei, Covid-19 și PPA

autor

MeetMilk.ro

distribuie

„Marea necunoscută”, aceasta este o etichetă care se potrivește perfect cu virusul actual Covid-19, potrivit expertului în biologie Vincent  Ter Beek, de la Universitatea Wageningen, citat de Pig Progress. Însă, el afirmă că există câteva asemănări izbitoare între focarul Covid-19 și Pesta porcină africană.

Estompări pe piaţa bursieră

Nu mai este Febra porcină africană aceea care domină coloanele presei mondiale, ci Coronavirus 2019 (Covid-19), adică, un virus care nu afectează porcul dar afectează industria porcului.

Gândiţi-vă doar la numărul mare de evenimente care au fost amânate sau anulate, gândiți-vă la China Animal Husbandry Expo (CAHE), care a fost mutat din mai, în septembrie sau Victam 2020, care trebuia să se întâmple mai târziu în această lună, dar care a fost mutată până la 9-11 iulie 2020, ori la Alimentaria-Barcelona, care trebuia să aibă loc în aprilie şi a fost mutat în septembrie.

Doar şi dacă ne gândim la aceste evenimente amânate şi tot putem avea o imagine asupra impactului asupra pieţelor bursiere şi a afacerilor, în general, afirmă expertul danez, care adaugă:

Știu că există o diferență majoră între ASF și Covid-19: în timp ce ASF duce la moartea tuturor porcilor, Covid-19 nu ar fi 100 % letal, ceea ce înseamnă că îngrijirea medicală adecvată poate juca un rol. Cu toate acestea, din perspectiva mass-media, există câteva asemănări izbitoare între cele 2 viruși pe care le consider interesant de discutat.

Panica imedită

Considerăm că introducerea virusului pare să urmeze o cale similară în creierul și mintea oamenilor, indiferent dacă este vorba despre oameni sau porci. Multă vreme, un virus din cealaltă parte a planetei nu pare „problema” noastră. Este un mare necunoscut, undeva departe. Iar oamenii gândesc:

"Cu siguranță, nu poate fi atât de rău?"

„Nu răspund oare, cei de acolo?”

„În țara noastră, ceva de genul acesta nu ar evolua niciodată sau nu ar deveni o mare problemă.

Apoi, când se lovesc de epidemie, oamenii încep să se enerveze. Acest lucru se întâmplă probabil atunci când este deja prea târziu. Marele Necunoscut devine brusc inconfortabil:

"De ce nu am văzut asta mai devreme?"

"Vreau să știu tot ce există despre virus."

„De unde pot cumpăra un vaccin?”

 Absența unui vaccin

Acum apare o informaţie izbitoare: absența unui vaccin disponibil comercial. Motivul pentru care nu există un vaccin este diferit la ambele virusuri. În cazul febrei porcine africane, de aproape 100 de ani se știe că este un virus letal. Totuși, de mult timp virusul aflat în Africa sub-Sahariană a însemnat că nu a primit prioritate, cel puțin nu ca așa cum ar fi trebuit să obțină.

Virusul s-a dovedit a fi o bombă de timp și, când a venit, a fost mortal. În aceste zile, multe laboratoare din întreaga lume lucrează la un vaccin. Cercetătorii americani de la USDA-ARS au raportat recent progrese, la fel și cercetătorii chinezi de la Institutul de Cercetare Veterinară Harbin.

Motivul pentru care coronavirusul nu are un vaccin este unul complet diferit: nu mai exista înainte. Multe laboratoare din întreaga lume lucrează în prezent și nu am nicio îndoială că primele metode comerciale vor fi disponibile destul de curând; nu vor dura 100 de ani, asta este sigur.

Raportarea focarelor

Există multe site-uri web din întreaga lume care ne anunță despre evoluția virusului Covid-19, despre numărul de persoane infectate, numărul de oameni care au murit din cauza virusului și procentele de mortalitate, care prezintă hărți interesante.

Interesant, oricât de concrete ar fi aceste numere, este bine să punem întrebări despre „de ce” și „cum”. În spatele acestor cifre putem vedea o paralelă cu focarele de pestă porcină africană. De exemplu, oamenii pot fi infectați cu Covid-19 şi altfel decât ni se spune? Dacă da, asta ar însemna că virusul ar putea fi mult mai răspândit decât se raportează de fapt, ceea ce înseamnă că cifra reală a mortalității este mult mai mică.

Am găsit extrem de interesant în acest context modul în care autoritățile s-au comportat în ultimii ani cu raportarea focarelor ASF. Am înțeles că raportarea corectă a focarelor ASF depinde de un amestec gigantic de componente. Să numim câteva:

• Disponibilitatea kiturilor de testare;

• Prezența infrastructurii de diagnosticare necesară, inclusiv laboratoare;

• Disponibilitatea finanțării pentru fermierii afectați;

• Disponibilitatea forței de muncă educate, pentru a prelucra toate informațiile;

• Cunoștințe despre virus;

• Simțul responsabilității față de ceilalți;

• Atitudini culturale cu privire la transparență în caz de probleme mari;

• Corupția;

• Protecția intereselor la export.

Am văzut că, în ceea ce privește ASF, unele țări au raportat mai multe focare decât altele, cu frecvențe diferite, cu intensitate diferită, la niveluri diferite. Unii nu au raportat nimic sau doar focare ocazionale.

Dar în cazul în care aș fi dorit să am o idee fiabilă cu privire la ce numere ar putea fi credibile, fără îndoială, în ceea ce privește raportarea coronavirusului, ar trebui să mă uit mai întâi la țările care au raportat ASF frecvent, rapid și fără ezitare.

Lecții învățate cu privire la Covid-19 și ASF

Lecțiile învățate sunt trei:

-În primul rând, nu este niciodată prea devreme să începi să te gândești la un virus din cealaltă parte a planetei.

-În al doilea rând, să sperăm că milioanele pompate în domeniul vaccinurilor pentru a găsi un vaccin bun pentru Covid-19, vor conduce cumva la o derulare pozitivă și pentru dezvoltarea vaccinurilor de porc.

-Și nu în ultimul rând, țările care au raportat multe focare nu sunt cele care au cea mai mare problemă. De fapt sunt cele care împărtășesc cele mai multe informații.

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2