Tánczos Barna este Vicepremierul României și Ministrul interimar al Agriculturii. Un traseu de 25 de ani în administrația publică română, de la consiliul local din Harghita la vârful guvernării României.

Sâncrăieni, județul Harghita, un sat secuiesc cu tradiții păstrate, cu o comunitate în care educația venea nu doar din familie, ci de pe stradă și din vecini. Tánczos Barna vorbește despre această comunitate cu un respect care nu s-a erodat în timp. A făcut liceul de mate-fizică la Miercurea Ciuc, prima clasă din județ, s-a pregătit să devină inginer sau agronom, a ales economia la ASE și a descoperit Bucureștiul ca pe o provocare cu mai multe straturi, lingvistice, culturale, umane.

A lucrat ca student la cabinetul lui Béla Markó, a devenit expert în Parlamentul României, director financiar, consilier local în același sat din care plecase. În 2005 a ajuns Președinte al Agenției Domeniilor Statului, prima funcție de conducere în care a înțeles că puterea, dacă e folosită corect, poate schimba lucruri concrete. De acolo, traseul a continuat prin Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării și Turismului și Ministerul Agriculturii, ca secretar de stat. Din 2012 reprezintă județul Harghita în Senatul României ca senator UDMR. A condus Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor trei ani, perioadă în care a lăsat rezultate concrete: sistemul de garanție-returnare SGR, SUMAL 2.0 pentru trasabilitatea lemnului, investiții în infrastructura de apă prin PNRR. A fost Ministrul Finanțelor într-o perioadă de criză bugetară profundă. Astăzi, Vicepremier al României.

În martie 2006, pe când conducea Agenția Domeniilor Statului, a fost înjunghiat în propriul birou cu o baionetă din Primul Război Mondial. Agresorul era un om de afaceri din Cotnari care îi mai bătuse la ușă în audiențe anterioare. Acasă îl aștepta un fiu de cinci luni. Zece zile de spital, două operații. Când s-a întors la birou, o echipă de control a ANAF era încă acolo, control pe care Tánczos Barna îl bănuia comandat politic. Le-a spus că pot scrie ce vor și că se vor vedea în instanță. La judecată l-a iertat pe agresor și i-a spus-o în față. Nu a cerut niciodată cei 10.000 de euro acordați de instanță ca despăgubire.

Ferma de vaci Limousin din Harghita a pornit dintr-o promisiune rostită în public. Pe când promova fondurile europene de preaderare prin satele din secuime, un bătrân fermier l-a întrebat direct: dacă totul e atât de bun și de profitabil, de ce nu și-a făcut și un proiect? A promis în fața comunității că va face. S-a ținut de cuvânt. A început cu câteva zeci de capete, a crescut ferma la peste 100 de capete de vaci Limousin și astăzi este Președintele Asociației Crescătorilor de Limousin din Transilvania, înțelegând din interior ce înseamnă să aștepți un preț corect pe piață și ce îi lipsește cu adevărat fermierului român.

Hocheiul pe gheață nu este pentru Tánczos Barna un simplu sport. Este o pasiune din copilărie care a crescut odată cu acesta și pe care a transformat-o, în timp, într-un proiect de comunitate. A fost Președintele Federației Române de Hochei pe Gheață între 2008 și 2013 și nu a plecat din acest sport nici după ce mandatul s-a încheiat. A construit patinoare în Ținutul Secuiesc, a pus autobuze care să ducă copiii din sate la antrenamente și a format antrenori din comunitate. Astăzi, 1.400 până la 1.500 de copii trec anual prin acest sistem. Nu trece săptămână în care Tánczos Barna să nu se ocupe de hochei, pentru că știe că sportul predă copiilor lecții pe care nu le găsesc în nicio sală de clasă.

Ca ministru al Mediului l-a sprijinit pe Tibi Ușeriu și proiectul Via Transilvanica de la început. La inaugurarea traseului a acceptat invitația de a merge alături de Ușeriu pe o porțiune de 27 de kilometri, la zero grade și în ploaie torențială. Nu a dat înapoi. A fost, spune Tánczos Barna, una dintre cele mai frumoase experiențe trăite în aer liber. Astăzi, ca Vicepremier, continuă să susțină proiectul și lucrează la reducerea riscurilor de pe traseu și la simplificarea procedurii de omologare oficială. Via Transilvanica este un brand de țară care duce departe imaginea României ca destinație cu peisaj cultural și natural nealterat.

Face naveta de 32 de ani între București și Sâncrăieni. Locuiește în aceeași casă pe care a construit-o în clacă alături de tatăl său, de fratele său și de rude. Terenul e cumpărat de la bunica din partea mamei. Nu s-a mutat la București și nu o va face. Paparazzi au venit cândva să filmeze casa Vicepremierului și au plecat fără imagini, pentru că nu era nimic spectaculos de arătat.

Ceea ce definește un om nu sunt pozițiile ocupate, ci alegerile făcute când acestea nu mai contează. Tánczos Barna a iertat fără să ceară nimic în schimb, a construit o fermă dintr-o promisiune rostită în public și nu a plecat niciodată din comunitatea care l-a format. Acestea sunt valorile cu care a intrat în viața publică și cu care continuă.