Autor: Aura Alexa Ioan Ministerul Agriculturii și-a stabilit trei priorități în ceea ce privește PNDR: investițiile în fermă, apoi în tinerii fermieri și ce-a de-a treia, infrastructura rurală. Cele 8 miliarde de la UE, vor schimba fața agriculturii autohtone; dar, de-abia din 2015! "We will have billions of euro, but how we will draw the future?”Interview with Mr. Achim Irimescu, State Secretary at the Romanian Minister of Agriculture and Rural Development (MADR)MADR has established three priorities as far it concerns PNDR (National Program for Rural Development): investitions in the farms, then the young farmers, and last but not least, rural infrastructure. The 8 billions euro from EU will change the face of domestic agriculture; but only from 2015 onwards!Am redus birocrațiaFabria de Carne: Domnule secretar de stat, care sunt principalele modificări ale PNDR 2014 -2020?Achim Irimescu: Haideți s-o luăm sistematic. În primul rând, ar fi reducerea masivă a numărului de măsuri, de la 24 –actualmente, la 13, în noul program. Încă n-am decis dacă facem un sub-program pentru pomicultură, care ar însemna ca sumele care le avem în program să le tragem deoparte și să facem un sub-program.

Acestea ar fi cele mai importante modificări la nivel european. Este vorba de dispariția axelor, actualmente sunt 4 axe,  și se trece numai pe măsuri, faptul că se acordă o importanță sporită actualei Axe 2, deci partea de agro-mediu și schimbări climatice, care ne-a impus comisia să alocăm 30% din cele 8 miliarde euro. O altă măsură importantă pe care a impus-o comisia este faptul că nu se mai aplică actuala măsură ¼, fermele de subzistență, care prevedea să faci un proiect european și primeai 1.250 euro pe an.

Acum, practic, fermierii care vor să facă o investiție care nu se regăsește în celelalte proiecte, pot primi 15.000 de euro pe an, Apoi noi am stabilit că prioritățile noastre sunt: investițiile în fermă, apoi în tinerii fermieri și ce-a de-a treia, infrastructura rurală. 30% din bani merg la componenta verde!FDC: Cum se explică faptul că suma alocată României în perioada 2014-2020 este cu un miliard euro mai mică decât cea acordată țării noastre în perioada 2007-2013?A.I.: Explicația este simplă. În perioada 2007-2013, noi n-am avut date care să justifice o alocare mai puternică pe părți directe. Și plata directă, la noi, este foarte mică. La noi, plata directă a fost stabilită în funcție de randamentul la hectar, care, în România, este de 2,67 tone la hectar. România, în schimb, n-a pierdut banii: neavând date să justificăm o plată directă mai mare, atunci am primit mai mulți bani pe dezvoltare rurală. Și noi am fost caz unic în UE, când pe perioada actuală pe Pilonul 1 am avut 5,5 miliarde euro, iar pe Pilonul 2 am primit 8 miliarde euro.  Acum, pe perioada actuală, crescând și plata directă, ajungem la 10,6 miliarde. FDC: Se știe că 1/3 din fonduri este alocată  pentru măsuri de agromediu: diversificarea culturilor, menținerea pajistilor permanente. Concret, care va fi tendința, care vor fi culturile agreate?A.i.: Când vorbim de diversificarea culturilor, vorbim despre culturile care fixează azotul și sunt benefice pentru sol. Ideea de diversificare a culturilor se regăsește și la partea de înverzire. La fel, la măsurile de mediu și climă avem pădurile și crearea de suprafețe împădurite. Practic, aici vorbim de acordarea a 30% din fonduri, de componenta verde, care prevede menținerea pășunilor, necultivarea a 5% - în prima fază și 7% - în faza a doua, sau cultivarea ulterior, cu plante care fixează azotul.  Fiecare fermă își face tehnologia pe care o dorește, dar sunt zone unde se practică monocultura. În țările nordice, mai ales, se merge mult pe o anumită cultură și pământul ajunge să fie sărăcit de anumite elemente.   Ajutorul pentru tinerii fermieri vafi de maxim 60.000 euroFDC: Aș vrea să ne detailați mai mult prevederile PNDR privind instalarea tinerilor fermieri. Văd că UE alocă 619 milioane euro pentru această prioritate. Concret, ce ajutor vor primi tinerii fermieri, ce avantaje financiare și mai ales dacă va fi înlăturată birocrația excesivă de azi?A.I.: Vârsta limită rămâne tot cea de 40 de ani, iar programul durează primii 5 ani de la stabilirea lor în agricultură. Deci, dacă te-ai stabilit de doi ani de când a început programul și te duci să ceri ajutorul, îl primești doar pentru 3 ani și nu retroactiv. Suma este de 40.000 euro –actualmente, noi am vrea să creștem până la 70.000 de euro, dar i-am propus ministrului- și el a fost de acord- să n-o creștem până la 70.000, pentru a putea beneficia cât mai mulți tineri de aceasta. Am avut și multe cazuri când tinerii fermieri au împlinit vârsta limită și au pierdut această șansă, nu din cauza lor, ci pentru că a durat evaluarea și câte 18 luni. Unii dintre ei au pierdut, pentru că au împlinit între timp, 40 de ani. Acum vrem să vedem cum să încercăm să-i plătim pe aceștia din bani naționali. Dacă găsim sursele, le dăm, dacă nu, nu!  Noi încercăm acum să creștem ajutorul până la 50.000 euro, cel puțin, dacă nu 60.000 euro. FDC:  La capitolul start-up și dezvoltarea microintreprinderilor, as vrea să știu cum lucrează ministerul, cum se implică, cum sunt selectate proiectele fezabile de start-up și care vor avea întâietate?A.I.: Cred că e foarte important cum o să desenăm acest proiect în viitorul program. Practic, ideea e să facem un studiu care să ne spună exact cum s-a derulat programul start-up până acum, să avem un feed-back a ceea ce s-a întâmplat până acum, ca să putem stabili componenta pentru următorul program. Pentru că, în urma discuțiilor cu beneficiarii au rezultat o mulțime de probleme, începând de la birocrație, la lucruri prost gândite sau prioritizări care n-au de-a face nimic cu realitatea. Fermierii vor fi despăgubiți și pentru secetă, dacă se înscriu în Fondul mutual!FDC: În privința gestionării riscurilor, văd că s-a alocat o sumă importantă, de 397,8 milioane lei. Care sunt riscurile majore pentru care se vor plăti despăgubiri și la ce nivel vor fi acestea?A.I.: Aceasta reprezintă o cerință expresă a Uniunii Europene, care există și pe perioada actuală, dar care, în noul PNDR se îmbunătățește semnificativ, la solicitarea noastră.  Comisarul european, fiind român, a introdus la riscuri și seceta și înghețul. FDC: Deci de acum încolo fermierii vor putea primi despăgubiri și pentru secetă?A.I.: Nu de-acum, ci din 2015 de-abia! FDC: Despăgubirile acestea se vor acorda individual fiecărui producător?A.I.: Nu. Ideea este următoarea.  Ideea mea, dați-mi voie să vă spun, pentru că este proiectul meu, a fost aceea a înființării Fondului Mutual pentru agricultori. Cei care sunt înscriși în Fondul mutual și plătesc o cotizație la acesta, sunt despăgubiți pentru efectele provocate de secetă și îngheț. Dar până facem noi Fondul mutual, trece și anul 2014! Tot ce pot să vă spun, e că sper din tot sufletul să nu fie secetă anul acesta! Pentru că actualmente, asigurările nu intervin, exact acolo unde-l doare pe fermier mai tare: secetă, îngheț, boli ale plantelor și ale animalelor. FDC: Cine ar urma să înființeze acest fond mutual și cum vor putea fi despăgubiți fermierii? Fondul ar urma să fie în subordinea Ministerului de resort sau nu?A.I.: Fondul va fi organizat de fermieri, care-și vor alege reprezentanții și conducerea  Consiliului de Administrație. Se stabilesc secțiuni generale și secțiuni comune. De exemplu, să zicem că eu sunt din Ardeal și seceta nu mă afectează, că nu am secetă. Dacă sunt din sudul țării, evident că mă interesează la maxim seceta. Iar la secțiunea pe secetă pot să-mi asigur lucrările la 30 euro hectare pe an și le bifez pe celelalte, la 3-4euro. Și în cazul în care seceta mă afectează peste 30%, atunci intervine Fondul mutual care face așa: vine cu argumente să mă convingă pe mine, ministerul, ce pierderi au avut membrii Fondului, de minim 30%. După ce m-a convins, eu îi dau 65% din suma calculată pentru despăgubiri, iar Fondul pune restul de 35%. Cei 65%  pe care-i plătește ministerul,sunt 75% din finanțare UE, iar restul de 25% din finanțare internă. În plus, în primii trei ani de la înființare, fondului i se rambursează toate cheltuielile: salarii, chirii, facturi curente, etc. FDC: Dacă ar fi să dați un pronostic, când credeți că ar putea deveni operațional Fondul?A.I.: Acest fond ar trebui să devină funcțional de la 1 ianuarie 2014. Dar se așteată acum să se primească toate dosarele. Cine se gândește să facă un fond mutual, trebuie să-și adune un număr de membrii cu 30% din suprafața arabilă a țării, ceea ce este o condiție destul de restrictivă, pe care noi am impus-o prin proiect de lege. Într-o fază inițială, noi i-am scos pe cei care au până în zece hectare, apoi nu am mai scris nimic de ei în proiect, pentru că nu se justifică să se înscrie în fond, să plătească taxe, iar birocrația este foarte mare.   Am dat un ordin prin care să elimin ciubucul!FDC: Ce alte capitole sunt prioritare în atenția Uniunii Europene?A.I.: Irigațiile se regăsesc cuprinse în PNDR, cu un fond de 371 milioane pentru rețeaua secundară. Important mai este și programul pentru pomicultură, pentru care sunt prevăzute 200 milioane euro. Numai că în cazul pomiculturii trebuie să vedem dacă facem subprogram, de reconversie și restructurare la vița de vie, vafi mai complicat, pentru că intră pe programul de dezvoltare rurală, deci tot pe proiect, dar e mai problematic cu finanțarea. Capitolul Vița de vie a fost pe Pilonul 1 și li s-a plătit o sumă fără proiect.  Acum, cu proiect, este mult mai complicat. FDC: De ce?A.I.: Pentru că a face un proiect înseamnă să iei un consultant, să-i dai 10% din proiect. Apoi, te duci și te căciulești pe la Agenția de Plăți..., dai ciubucul... FDC: Deci, cunoașteți tot mecanismul, de la ciubuc și până la birocrația asta, de care văd că nu mai scăpăm!A.I.: Absolut, absolut! Eu încerc să-i determin să nu mai ceară ciubuc, dar asta a intrat în mintea omului. De exemplu, ca să-i fac să nu mai ceară ciubuc, le-am spus să se ducă funcționarul cu pricina la domnul Popescu, acela care are un proiect și să vină să-l cheme să-și ia banii. Pentru că, dacă funcționarul stă și așteaptă să vină beneficiarul la plată, atunci când acesta vine, îi și cere ciubuc. Dar dacă se duce să-l cheme funcționarul pe beneficiar la plată, atunci e sigur că nu-i mai poate cere ciubuc. FDC: Cum credeți că puteți impune funcționarilor acest lucru? Adică să se ducă singuri după beneficiar să-l cheme la plată și să renunțe astfel la clasicul ciubuc?A.I.: Simplu. Le-am dat un ordin, prin Agențiile de Plăți. Bineînțeles că s-au trezit unii să-mi spună că ordinul nu e constituțional. Acolo este pericolul cel mai mare: la nivel local, unde se întâlnește beneficiarul cu cel care dă banii. Sigur că în programul viitor o să simplificăm foarte mult lucrurile. Cum s-a redus numărul de măsuri, așa vom simplifica și procedurile foarte tare. Să vă dau un exemplu foarte clar. Acum s-a ajuns la absurditatea totală că, dacă vrei să cumperi un utilaj agrar, trebuie să te duci și la ANSVSA, la veterinar, să le ceri o declarație, când tu n-ai nevoie de nicio declarație de la ei, că tu cumperi un utilaj și nu un animal! FDC: Da. E limpede! Aș vrea să ne întoarcem puțin la irigații. Ce va aduce nou acest PNDR?A.I.: Nu știu. Fiecare firmă de irigații își va face un proiect. Noi le-am dat câte un milion, ca să-și construiască rețeaua secundară, cu pompă, fără pompă, pe gravitație.  Eu am discutat cu o delegație a chinezilor, care a construit un sistem pe lacurile râurilor interioare. Turcii fac 1000 de lacuri. Când vine ploaia primăvara și toamna, o colectez în lacurile astea și o populez cu pește. Vara dai drumul, prin gravitație, și irigi.  Germania, care are apă multă, scoate și zece tone la un hectar, noi, care n-avem apă, nu scoatem nici măcar o tonă. Deci, am discutat posibilitatea ca acest sistem de irigații cu lacuri, să-l construim cu chinezii, numai că e o dificultate și aici, pentru că nu putem să ne implicăm direct în parteneriat public-privat cu chinezii și nici nu pot să accesez fondurile europene. Aici e dificultatea mea. Acum se încearcă găsirea unei soluții financiare ca să se refacă rețeaua existentă.  Noi utilizăm acum cam 440.000 hectare, dar un raport al Băncii Mondiale spune că noi putem reface sistemul ca să putem iriga până la 880.000 de hectare. FDC: Vă mulțumim!