În după-amiaza zilei de 11 octombrie, ediția acestui an a târgului Anuga, găzduit de uriașul complex expozițional KolnMesse și-a închis porțile, consemnând un record de expozanți (peste 7.400 de companii din întreaga lume), precum și de vizitatori.   Aflați la fața locului, ne-am bucurat să constatăm că și participarea companiilor românești a fost cea mai numeroasă de până acum, grație foarte bunei colaborări dintre APAR, condusă de domnul Ștefan Pădure, și Ministerul Economiei, la standul național fiind prezente 67 de firme din România din cele mai diverse domenii ale sectorului alimentar, la care s-au adăugat alte câteva care au participat prin eforturi proprii.   Ne-am bucurat, totodată, să vedem cum unele companii din România s-au bucurat realmente de succes, măcar în privința numărului de vizitatori și a negocierilor care, se speră, se vor concretiza în viitoare contracte de export. Și, chiar dacă nu se va întâmpla așa, respectivele firme vor avea un câștig de imagine și de captare de informații, ceea ce n-ar fi puțin lucru, dacă acestea ar fi fructificate cu inteligență în viitor. Dar, vor fi?   Ne întrebăm asta, pentru că am băgat de seamă că unii dintre expozanții români așteptau ușor dezamăgiți la standuri ca lumea să vină spre ei. Ei, bine, nu e chiar așa. De multe ori, tu trebuie să fii cel care se duce spre lume. Îți întocmești din timp lista de invitați și de contacte pe care ți le vei programa la un târg, vei investi în imagine, vei mai chelui niște bani și vei inventa happening-uri la standul tău, pentru a atrage vizitatorii, vei face să se întâmple ceva, nu doar vei rămâne pe scaun privind la publicul care trece prin fața ta, îndreptându-se spre alte pavilioane naționale.   Alături de aceste remarci, credem că implicarea misiunilor economice ale ambasadelor României în țări care găzduiesc astfel de evenimente trebuie să se accentueze, prin mijlocirea de runde de întâlniri de afaceri, prin organizarea în comun cu expozanții, de acțiuni de relații publice, având în vizor, atât publicul larg cât, mai ales, reprezentanți ai posibililor beneficiari externi.   Nu în ultimul rând, APAR-ul trebuie văzut și mai mult de oficialii de la București drept un partener real, benefic firmelor românești, admițând alocarea de fonduri suplimentare pentru regândirea design-ului pavilionului național care, să fim sinceri, arată cam banal. Iar cine a fost în imensele hale de la KolnMesse a putut face diferența între ce era la noi și ce era, de exemplu, la salonul național al Spaniei.   Așadar, dacă vreți promovare, scoateți bani! Învățați o dată că, dacă ieși la export, la astfel de adevărate sărbători, trebuie să ai o gândire actuală, nu ca pe vremea târgurilor de dinainte de 1989. (Veronica Ursachi-Corespondență din Koln, 12 octombrie 2017)