Technologies

303

Aspecte și provocări ale ambalării sustenabile a produselor alimentare

autor

MeetMilk.ro

distribuie

În contextul ambalajului sustenabil al alimentelor (SFP), lipsa unui sistem precis și comun al definiției creează ambiguități semantice și tensiuni în proiectarea și adoptarea noului produse.

Când poate fi denumit un ambalaj ca fiind durabil?

Un ambalaj poate fi denumit durabil în mai multe cazuri, de exemplu, dacă este fabricat din materiale reciclate, reciclabile, compostabile sau pe bază de bio, dacă acesta transmite consumatorilor informații privind comportamentul responsabil sau sigur, dacă facilitează accesul la a produs alimentar oferit comunităților îndepărtate sau cetățenilor defavorizați, sau dacă îmbunătățește termenul de valabilitate al alimentelor conținute.

Toate aceste soluții ar putea fi în mod legitim definite ca durabile și toate acestea, ele creează beneficii foarte diferite pentru mediu, economie și societate, se arată în raportul ”Sustainable Food Packaging: An Integrative Framework” întocmit de Romina Santi, Paola Garrone, Mattia Iannantuoni și Barbara Del Curto, de la Department of Chemistry, Materials and Chemical Engineering Politecnico di Milano.

O primă întrebare critică

O primă întrebare critică care vizează SFP este amprenta de mediu deosebit de mare, care la rândul său este combinaţia câtorva determinanţi. Dimensiunea pieței globale a ambalajelor pentru produse alimentare este de așteptat să atingă 456,6 miliarde de euro până în 2027, ocupând o poziție de lider pe piața în creștere a ambalajelor.

Impactul asupra mediului după utilizare al ambalajului pentru alimente este, de asemenea, foarte mare. Nu numai că FP este o sursă majoră de deșeuri solide, ci și cele două cele mai preferate materiale, adică hârtia (inclusiv cartonul) și plasticul, sunt în general concepute ca de unică folosință, ceea ce poate încetini difuzarea reciclării.

În special, provocări mari pentru fazele FP de sfârșit de viață sunt create prin împletirea designului de unică folosință și a plasticului caracteristici. Numai sectorul ambalajelor creează aproape 150 de milioane de tone de plastic într-un an, din care peste 95% este eliminată în același an.

În plus, preocupările globale sunt deosebit de puternice pentru gunoiul marin din plastic și sunt exprimate în mod clar de Agenda 2030 a Națiunilor Unite, care utilizează densitatea resturilor de plastic plutitoare ca intrare la indicatorul său pentru ținta 14.1 (adică până în 2025: Prevenirea și reducerea semnificativă a poluării marine de toate tipurile, în special din activitățile terestre, inclusiv deșeurile marine și poluarea cu nutrienți).

Dispersia deșeurilor de plastic

Pe lângă poluarea oceanelor, dispersarea deșeurilor de plastic în mediile naturale

poate provoca contaminarea solului și blocaje în căile navigabile, care la rândul lor provoacă inundaţiile şi răspândirea bolilor transmise prin apă care contribuie la un număr semnificativ de decese în țările în curs de dezvoltare în fiecare an.

Din moment ce majoritatea dezbaterilor privind ambalajele de unică folosință produsele din țările cu venituri mai mari s-au concentrat pe deșeurile de plastic, politici ad-hoc pentru FP din plastic au fost introduse, de exemplu, Directiva Uniunii Europene 2019/904.

Pe lângă relația sa complicată cu conservarea mediului, FP are multiple funcții sociale, deoarece determină modul în care actorii lanțului de aprovizionare și consumatorii pot distribuie și manipulează produse alimentare. Protecția împotriva pericolelor pentru siguranța alimentelor este cea mai mare impact social evident al FP, așa cum e clar de cererea reînnoită în timpul pantemiei de COVID-19 pentru produsele FP care protejează alimentele de contaminare.

Securitatea alimentară este o a doua funcție majoră FP, deoarece ambalajul este necesar pentru conservarea și transportul în siguranță hrană chiar și în cele mai îndepărtate zone. În anumite contexte, disponibilitatea pachetelor alimentele scade variabilitatea prețurilor și măresc accesul la nutrienți, scăzând în cele din urmă inegalitățile, din punct de vedere al securității alimentare globale.

În al treilea rând, FP poate fi una dintre pârghiile pentru a reduce pierderile de alimente și risipa într-o lume în care 1,3 miliarde de tone de alimente sunt produse, dar nu sunt consumate. Un cuvenit design al ambalajului poate implica operațiuni și utilizări alimentare mai eficiente, scăzând volumul a produselor risipite.

În cele din urmă, FP este, de asemenea, principala interfață între consumatori și lanțul de aprovizionare cu alimente. Puterea sa informativă și educativă este primordială pentru stimulare consumatori la comportamente responsabile. Pe scurt, FP este un exemplu reprezentativ al naturii cu mai multe fațete a durabilității.

Inovațiile și sustenabiltatea

Inovațiile de ambalare pot fi sustenabile în funcție de o perspectivă sau alta. Sinergiile și compromisurile apar în cadrul agendei de dezvoltare durabilă. Lipsa unui cadru cuprinzător, pentru a stabili dacă și cum produsele FP ating cerințele durabilității, poate avea implicații economice și sociale de anvergură.

Fără o definiție care să cuprindă toate declinațiile principale ale SFP, practicienii, factorii de decizie și oamenii de știință riscă să favorizeze o parte mai presus de celelalte, în unele cazuri, fără a fi explicite propriile lor preferințe.

Afirmația despre potențialul de durabilitate al unei soluții de ambalare devine astfel discreționară și potențial înșelătoare. Mai mult, accentul excesiv pe unul sau alte declinări ale durabilității împiedică actorii lanțului de aprovizionare FP să efectueze un proces complet în evaluarea efectelor unui anumit material de ambalare, tehnologie sau soluție pentru toate acestea părțile interesate. S-ar putea chiar să se ascundă posibile efecte negative asupra dimensiunilor care nu sunt în mod explicit considerate.

Pe partea pozitivă, jucătorii de afaceri eterogene care alcătuiesc FP și lanțurile de aprovizionare cu alimente pot beneficia de un cadru comun de durabilitate a FP.

Un scop necesar

Scopul specialiștilor ar trebui să fie propunerea unei taxonomii clare şi cuprinzătoare a multiplelor obiective de sustenabilitate referitoare la produsele FP, pentru a facilita proiectarea, evaluarea și adoptarea de noi soluții durabile. Pentru a răspunde la acest apel, cercetarea a rezumat câteva fluxuri eterogene de literatură într-un cadru relativ compact.

În al doilea rând, se cere îmbogățirea cadrului rezultat prin angajarea experților în inovarea FP. Pe parcursul a trei ateliere, experții au fost rugați să facă acest lucru pentru a verifica puterea interpretativă a cadrului rezultat și ușurința acestuia în utilizare, precum și a acestora feedback-ul a fost folosit pentru a obține o versiune rafinată a cadrului.

Cadrul final de durabilitate a ambalajelor alimentare (FPSF), așa cum s-a demonstrat, se bazează pe 3 declinații principale ale conceptului de durabilitate pentru produsele FP:

-conservarea mediului,

-siguranța alimentară și

-impactul social.

La acestea se adaugă 11 obiective care surprind impacturile dezirabile ale FP în interior fiecare declinație și 30 de pârghii care generalizează posibilele caracteristici FP care permit atingerea obiectivelor.

Prin urmare, un produs FP poate fi calificat din punct de vedere al durabilității sale

potențiale atunci când sustenabilitatea sa scade și, mai detaliat, când proprietățile de sustenabilitate sunt evidențiate împreună cu pârghiile activabile pentru atingerea fiecărui obiectiv.

Ambalarea alimentelor și durabilitatea mediului

O proiectare precisă a produselor de ambalare este necesară pentru a limita impactul asupra mediului conform paradigmei economiei circulare. În aplicarea reducerii, principiile de reutilizare și reciclare (așa-numitele 3R), au o importanță primordială care este atribuită produsului în proiectarea și alegerea materialelor și a surselor de energie.

Deciziile luate în proiectare și fazele de dezvoltare determină performanțele de mediu ale produselor de ambalare pe parcursul ciclului lor de viață. Dezvoltatorii și producătorii FP au abordat în mod tradițional două întrebări critice legate la materiale, și anume introducerea de materiale și resurse regenerabile și reciclabile și eficienta reducere a greutății (sau a raportului masă/volum).

Din moment ce rolul fundamental al FP este protecția alimentelor, selecția materialelor este, evident, un pas critic în proiectarea ambalajelor. Cu toate acestea, designul ambalajului este durabil din punct de vedere ecologic doar atunci când este întreg se ia în considerare sistemul de ambalare.

Atunci când alegeți materiale FP, mulți factori ar trebui luați în considerare:

-proprietățile materialului de ambalare,

-tipul de aliment care trebuie ambalat,

-interacțiunile alimente/ambalaj,

-piața destinată produsului,

-ciclul de viață dorit al produsului,

-condițiile de mediu în timpul depozitării și distribuției,

-utilizarea finală a produsului,

-eventual eliminarea costurilor ulterioare.

Mai general, abordarea „Design for Environment” oferă organizațiilor o metodă practică de minimizare a impactului asupra mediului prin îmbunătățirea calității produselor și a eficienței costurilor, reducând în același timp impactul asupra mediului. Simms și Trott au dezvoltat un cadru pentru dezvoltarea ambalajelor care se bazează pe evaluarea profundă și cuprinzătoare a nevoilor tuturor părților implicate.

Gestionarea finală a FP

În ceea ce privește gestionarea sfârșitului vieții FP, ambalajul ar trebui să ofere claritate în informațiile despre modul de separare și sortare a diferitelor fracții. În același timp, reciclarea FP necesită o îngrijire specială, deoarece reciclarea în ambalaje noi pentru alimente poate contracara cerințele de siguranță ale alimentelor, stabilind un compromis cu o altă dimensiune a durabilității FP.

În special, influența caracteristicilor PF asupra comportamentelor durabile de consum de alimente poate fi chiar mai semnificativ decât impactul asupra gestionării deșeurilor de ambalaje.

Caracteristici precum lipsa de claritate cu privire la datele de expirare și dimensiunile mari ale ambalajelor sunt majore cauze ale risipei alimentare, deoarece conduc consumatorii la planuri de cumpărare greșite, cu prea mari stocuri de alimente care tind să expire înainte de a fi consumate.

Mai detaliat, informațiile prezentate pe ambalaj consumatorilor de alimente sunt o contribuție esențială pentru prevenirea risipei alimentare, pe lângă rolul său tradiţional pentru siguranţa alimentelor.

Risipirea alimentară atrage după sine disiparea forței de muncă, apă, energie, pământ și alte inputuri productive și degradarea mediului. Soluțiile FP care contribuie la reducerea risipei alimentare conservă resursele, atenuează schimraea climei, păstrarea hrănitoare a alimentelor pentru distribuție comercială sau redistribuire caritabilă și reduce costurile fermierilor, companiilor și ale gospodăriilor.

Totodată, FP joacă un rol critic în cumpărarea, conservarea și consumul alimentelor mai ecologice, știindu-se că problemele legate de deșeuri cu care se confruntă consumatorii provin din caracteristicile ambalajului, cum ar fi informații privind depozitarea alimentelor, claritatea etichetei și sfaturile de gătit.

Ambalarea și siguranța alimentelor

Siguranța alimentară este fundamentală pentru toate aspectele sistemului alimentar și este esențială în prevenirea și controlul apariției pericolelor potențiale, cum ar fi agenții patogeni de origine alimentară.

În mod natural, apar toxine, contaminanți, cum ar fi metale grele, reziduuri de pesticide, medicamente veterinare reziduuri și reziduuri antimicrobiene, care pot provoca boli și deces.

În termeni generali, siguranța produsului se referă la cerința de care produsele trebuie să fie lipsite de pericole cu un nivel acceptabil de risc. Produsele FP contribuie la siguranța alimentară în două moduri:

În primul rând, protejează alimentele conținute de contaminările exogene. De fapt, potenţialul ca alimentele să fie contaminate cu substanţe chimice sau microorganisme începe din momentul recoltării și continuă până în momentul în care este se mănâncă. Acționând ca o barieră între alimentele conținute în interior și agenții patogeni prezenți în exterior, FP își propune să evite eventualele contaminări.

În al doilea rând, ambalajul în sine are nevoie să fie produs și asamblat împreună cu alimentele într-un mediu curat, fără posibile pericole. Oliveira et al. subliniază importanța unui proces curat de producție de FP și asamblare, demonstrând că materialele FP ar putea încetini răspândirea bacteriilor, chiar dacă nu ar opri sau distruge bacteriile deja prezente în alimente.

Cu toate acestea, Carbone și colab. arată că FP pot depăși funcția tradițională de barieră, deoarece noile materiale și tehnologii pot evita difuzarea bacteriilor legate de alimente. Tehnologiile inteligente de ambalare sunt aliați buni pentru siguranța alimentelor și conservarea calității.

Aparținând clasei mai largi de ambalaje inteligente, ambalajul activ se referă la acele tehnologii destinate să interacționeze cu mediul intern de gaz și/sau direct cu produsul, cu un rezultat benefic, în timp ce ambalajul inteligent monitorizează starea alimentelor ambalate, pentru a oferi informații statice sau dinamice despre calitatea acestora în timpul transportului și depozitare.

Etichetele

Ambalajele și etichetele joacă un rol esențial în conducerea comportamentului consumatorilor și în garantarea siguranței alimentelor în faza de consum. Informațiile despre modul de manipulare, conservare și consumul de produse alimentare previn răspândirea bolilor transmise prin alimente.

Datele de expirare sunt de cea mai importantă informație de pe etichetele FP pentru produsele foarte perisabile precum carnea sau peștele, dar consumatorii sunt confuzi de codificarea datelor.

Înțelegerea greșită a mențiunilor precum ”Cel mai bine înainte de”, ”Valabil până la” și ”Folosește până la”, ar putea cauza un consum nesigur de alimente sau generează risipă alimentară prematură. Pe lângă etichetarea clasică, etichetele inteligente sau indicatorii inteligenți pot avertiza consumatorii cu privire la produsul alimentar.

Deoarece este posibil ca unii consumatori să nu cunoască sau să nu urmeze regulile de depozitare, există un domeniu de aplicare pentru îmbunătățirea informațiilor de ambalare privind practicile de depozitare a alimentelor. De fapt, comportamentul în depozitarea alimentelor este ghidat în special de locația produselor alimentare în magazine (de exemplu, alimentele luate din congelatorul magazinului se vor păstra în congelatorul de acasă).

Structura și strategia informațiilor ar trebui concepute pentru a provoca un impact asupra sensibilității consumatorului asupra riscurilor alimentare, având în vedere că diferiți factori stimulează percepții diferite ale riscului. Numeroși alți factori ar putea influența comportamentul consumatorilor în această sferă: valori, atitudini, cunoștințe, control perceput și bariere, norme sociale și socio-demografice.

Ambalarea alimentelor și impactul social

Țintele de calitate ale mediului sunt stabilite la nivel global, național și local, dar mai puțin se acordă atenție celei de-a treia dimensiuni necesare pentru realizarea dezvoltării durabile, și anume impactul asupra oamenilor și asupra societății.

Conform Agendei 2030 a Națiunilor Unite, partea umană și socială a durabilității înseamnă eradicarea sărăciei și a foametei în toate formele și dimensiunile lor și să se asigure că toți oamenii își pot atinge întregul potențial în demnitate, egalitate și un mediu sănătos. Schimbarea socială pe termen lung și scurt, cu ambele coordonate pozitive și negative pe care o anumită organizație le consideră din cauza acțiunilor sale într-o țintă comunitară, este denumită impact social.

Un impact social major al produselor FP este securitatea alimentară sporită, care, potrivit binecunoscutei definiții a FAO, ”există atunci când toți oamenii, în orice moment, au acces fizic și economic la alimente suficiente, sigure și hrănitoare, care să răspundă nevoilor lor alimentare și preferințele alimentare pentru o viață activă și sănătoasă”. Produsele FP contribuie la facilitarea difuzării accesului la alimente sigure și hrănitoare într-un mod constant.

Din punctul de vedere al ofertei, soluțiile FP pot contribui la sprijinirea comunităților rurale, permițând fermelor mici să intre în lanțurile valorice alimentare. În întreaga lume, 500 de milioane de ferme sunt afaceri de familie care generează aproximativ 80% din hrana pământului.

De aceea, etichetele FP transmit informații despre originea geografică și procesele de producție (cum ar fi agricultura ecologică sau producția și prelucrarea locală) și permit consumatorilor să facă alegeri în cunoștință de cauză și să sprijine micile întreprinderi locale.

Certificarile și mărcile de comerț echitabil pot îmbunătăți capacitățile de export ale producătorilor din țările în curs de dezvoltare în condiții echitabile și transparente preţurilor, facilitând dezvoltarea economică şi socială a comunităţilor locale. Dacă FP este integrată cu comunicarea direcționată, aceasta poate declanșa responsabilitatea consumatorilor de cumpărare.

În plus, noile tehnologii, procese și practici de fabricație FP ar putea permite dezvoltarea comunităților defavorizate. Producția de materiale inovatoare pe baze bio ar putea scădea procentul de deșeuri solide nereciclabile și, simultan, să creeze o nouă sursă de venit pentru micii producători.

Extinderea lanțului de aprovizionare

Extinderea din punct de vedere al sustenabilității și gândirea într-o optică nouă a lanțului de aprovizionare în buclă închisă devine un pas crucial al ciclului de viață al unui articol. Etichetele sunt, de asemenea, relevante pentru a ajuta consumatorii să aleagă produse alimentare sănătoase.

În zilele de azi, una dintre problemele majore legate de sănătatea umană este malnutriţia, conform OMS. Multe țări, în special cele cu venituri mici și medii, sunt afectate de o povară dublă, datorită coexistenței obezității și subnutriției.

Reglementările guvernamentale din multe țări indică faptul că producătorii trebuie să includă într-un mod transparent aportul caloric (KJ și Kcal) pentru 100 g de produs, valorile nutriționale și conținutul de nutrienți care pot dăuna unor grupuri de consumatori sau pot contracara cerințele alimentare, precum alergeni, cantități mari de sare sau glucoză și prezența glutenului sau a lactozei.

Datorită inadecvării dovedite a unor astfel de informații, mai ales dacă se adresează unor persoane mai puțin educate dintre consumatori, cercetătorii și autoritățile de reglementare au propus introducerea unor noțiuni ușor de citit și etichete clare.

Introducerea etichetelor Front-of-Pack (FoPL) face capabili utilizatorii să măsoare aportul de calorii și să urmeze o dietă echilibrată. Introducerea culorilor, emoticoane sau stele fac eticheta lizibilă, chiar și pentru copii.

FoPL-urile ar trebui să fie integrate în mesele la pachet și pe meniurile de la restaurant, școală și cantină de companie. Etichetarea transparentă ar încuraja atât consumul durabil, cât și producția durabilă. Iar proiectarea FP ar putea contribui la îmbunătățirea comportamentului consumatorilor chiar și dincolo de sectorul alimentar.

Etichetele echivalente de activitate fizică oferă informații ușoare și ușor de înțeles despre calorii și încurajează adolescenții să-și reducă consumul de băuturi dulci și să se implice în activități sportive.

Într-adevăr, Societatea Regală pentru Sănătate Publică (RSPH) raportează că 53% dintre oameni și-au schimbat în mod pozitiv comportamentul după ce au vizionat pe partea din față a ambalajului etichetarea caloriilor echivalente. În cele din urmă, FP ar trebui concepută pentru a depăși limitările cognitive și funcționale ale consumatorii.

Accesibilitatea informațiilor poate fi garantată inclusiv persoanelor cu deficiențe de vedere prin reliefarea ambalajului care raportează detaliile produsului în caractere Braille.

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2