Sinceritatea ne-ar fi pusa pe buna dreptate la indoiala, daca am motiva acest material prin elaborarea unui manifest lansat, in premiera, impotriva prezentei tot mai agresive si periculoase a pseudo-branzei bulgaresti. Etichetata dezinvolt specialitate bulgareasca, branza Feta sau telemea de oaie, capra, bivolita si alte mamifere, amestecul vegetarian albicios-sfaramicios prezinta interes, deopotriva pentru producatori, comercianti si consumatori. Inselaciunea e stimulata de omisiunea voluntara a informatiilor despre produs si de pretul atractiv: 6,5-9 lei/kg. Concurenta neloiala este savarsita in tandem cu atentatul la sanatate, sub ingaduinta personalului din unitatile procesatoare sau comerciale, mandatate si pentru controlul calitatii produselor si a sigurantei alimentare.

Bine expus, bine digerat?Cercetatorii din industria de profil concluzioneaza ca majoritatea celor 70 de produse lactate bulgaresti existente pe piata noastra au in compozitie ulei de soia, de palmier sau de rapita. Cel mai adesea, pe etichetele asezate pe cutiile indesate cu falsuri alimentare sunt inscriptionate: branza telemea, branza Feta sau branza bulgareasca. Fara vreo legatura cu branza Fetta, produs traditional grecesc, cu reteta aparte si pret pe masura, cea denumita pe piata branza de cauciuc se sprijina, alaturi de grasimile vegetale si sare, pe corectorul de aciditate E 575 (glucono-delta-lactona). Chiar daca eticheta si documentele insotitoare puncteaza grasimile/uleiurile folosite in procesare, laboratoarele nu pot confirma intotdeauna natura botanica a grasimii, pentru a o caracteriza nutritional. Produsul are, insa, o densitate energetica ridicata, conferita de componenta lipidica abundenta. Tocmai pentru ca se intampla sa fie confundata cu branza autentica, sustinem necesara promovarea insistenta a contraindicatiei acestui fals alimentar. Pentru copii, obezi, gravide, dislipidemici sau suferizi de afectiuni hepato-renale, cardiovasculare, cerebrovasculare si status proinflamator, acest pseudo-aliment nu este indicat. Fiind asemanatoare ca forma, culoare sau gust cu produsul original, unii procesatori romani nu s-au dat in laturi de la promovarea unor branzeturi fara urma de lapte. Acestia ii pun la colt pe bulgari, inundand pietele si supermarketurile cu telemea indigena cu 80% soia, dupa modelul Branzov. ªi asta, pentru ca etichetele nu spun intotdeauna ce au in spate, iar cumparatorii (uneori, in necunostinta) accepta mojicia comerciala. Vreau sa fur si eu un picSurpriza care a determinat editarea ante-programata a prezentului comentariu este rezultatul sinceritatii unui aspirant la comertul cu produse alimentare bul-feta. Se recomanda George Matei si solicita, pe site-ul bizoo.ro, informatii tehnice: Cum se poate vinde branza bulgareasca intr-o piata, fara certificat de producator? Fara sa detin animale, ce firma sau acte sunt necesare? (?n.r.) Dar, acest George Matei e mic copil, pe langa profesionisti. Astfel, in urma cu mai bine de sase ani, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor se autosesiza privitor la produsul din lapte degresat si grasimi vegetale, ambalat si distribuit prin reteaua supermarketurilor Rewe Romania-XXL, de catre o firma procesatoare cu sediul in judetul Brasov. Sub denumirea branza Feta, parodia lacto-vegetariana deschidea atunci drumul branzei fet-bulgaresti sau bul-fetesti, produsa ulterior in mai toate zonele Romaniei. Sa dam cateva exemple chiar din aceasta vara: La Focsani, se comercializa produsul Delikaten Lakten, sosit in magazine sub denumirea branza alba bulgareasca, dar fabricat in judetul Vrancea, din grasimi vegetale. Productia prolifica de rapita si floarea-soarelui din 2011 va stimula probabil si piata branzeturilor din zona. Bucurestiul expune o mare de sortimente din aceasta categorie alimentara. Cerererea de lactate indigene si ieftine a facut ca paralelipipedul uleios sa fie transformat, pentru consumatorii din capitala, in telemea de capra, oaie sau bivolita, fireste, la un pret apropiat de cel al uleiului rafinat. Dintre branzeturile sosite aici de peste Dunare, rasare telemeaua Deukates Lodgories, depistata anul acesta la vanzare. Produsul era vandut fara continut de lactate consacrate, conform Raportului de expertizare emis de Larex si nu corespundea Regulamentului CE 1234/2007, privind rezervarea denumirii de branza, produselor obtinute exclusiv din lapte. La Ploiesti, unde producatorii practica preturi situate intre 12 si 25 de lei pe kilogramul de branza autentica, opiniile cumparatorilor sunt diferite, vizavi de prezenta cauciucului alimentar carpato-bulgaresc. Oferit cu 9-12 lei kilogramul, produsul este cumparat, deoarece se poate manca si este mult mai ieftin, motiveaza o parte dintre consumatori. Constanta ofera, la randu-i, cate un fals, prezentat simandicos in piete agroalimentare, supermarketuri si magazine de cartier. De exemplu, Delicatese Defne este unul dintre produsele lactate (sic) cu 2,3-2,4% grasime provenita din lapte, fata de continutul lactat de grasime inscris in documentele insotitoare: 60%. Stimulati de succesul zerului de ulei botezat cu snobism, mai multi procesatori locali il produc in retete vegetale exclusiv(ist)e: Cu 0% grasimi lactice In judetele Suceava, Arad, Bacau sau Dambovita, industria laptelui vegetal vinde cu succes produsul Specialitate de vaca in saramura. Autoritatatile au constatat si devoalat omisiunea din denumire a continutului de grasimi vegetale, pentru acest sortiment, prezentat in calupuri, pentru a induce imaginea banzei telemea. Corectii dure, dar neasumate In prima jumatate a acestui an, ANPC a verificat peste 13 tone din aceasta familie de branzeturi, din care 82% nu se incadrau in prevederile legale. Au fost aplicate amenzi insumand peste 150.000 de lei, au fost oprite de la vanzare peste 4.000 de kilograme de produse, dar pe rafturi sunt inca expuse produsele bulgaresti gen Unt cu continut redus de grasime 60% si/sau branza Delicatese Defne. Alaturi de acestea, alte margarine salinat-aromate, precum Specialitate cu lapte de vaca, Specialitate cu lapte de oaie, Specialitate pe baza de lapte de capra si Specialitate pe baza de lapte de bivolita, sunt comercializate sub denumirile Telemea de vaca, Telemea de oaie, Telemea capra si Telemea bivolita, iar, in Bucuresti, Produs de Mancare (??) si Delicatese Feria. Fara rezerve, ultimele au fost botezate Telemea Feta si Telemea de vaci, in Bacau si Vrancea iar, la Giurgiu, Branza Feta Romaneasca este, in fapt, traditionala Delicatese Feria. Dupa cum se vede, din pacate, s-au inghesuit in putina vegetala aproape toate judetele tarii. Interesanta, surprinzatoare si dezgustatoare este atitudinea producatorilor bulgari, preluata stangaci si de cei autohtoni. Procesatorii romani arata invariabil spre ograda concurentilor de la poalele muntilor Rila, dar am avut prilejul, la unul dintre evenimentele unde au fost lansate noi sortimente lactate, sa cunoastem un producator bulgar de branzeturi. Autentic. Sosit cu cascaval delicios, reprezentantul firmei Denito LTD, Georgi Iordanov, ne-a oferit propria impresie, pe care o credem a fi cea mai cinstita dintre toate, despre branza bulgareasca vegetala: Sunt lacto-vegetarian, dar prefer sa trec pe cascaval, decat sa mananc asa ceva. Cu toate ca o produc si o export