Majoritatea vacilor trăiesc în adăposturi al căror design abia a fost actualizat în ultimii cincizeci de ani; cabina stabilă. Dar care sunt cele mai noi tendințe și evoluții care vor contura proiectarea adăposturilor pentru bovine, în viitor? Specialiștii au analizat recent care sunt factorii care vor juca un rol major în viitorul adăposturilor, după cum se arată într-un studiu publicat de Dairy Global și finanțat de Uniunea Europeană.

Comportament natural

Viitoarele grajduri pentru vacile de lapte se vor concentra probabil pe comportamentul natural al animalelor, controlul climatic, reducerea emisiilor, reutilizarea fluxurilor de deșeuri, calitatea gunoiului de grajd și eficiența capitalului. O echipă internațională de oameni de ștință de la Wageningen Livestock Research, a conceput posibilitățile viitorului.

S-a concluzionat în primă etapă că factorii menționați mai sus, inclusiv comportamentul vacilor, reutilizarea fluxurilor de deșeuri și reducerea emisiilor, depind reciproc. Acesta este motivul pentru care este esențial să se echilibreze diferitele probleme, spun oamenii de știință.

Un grajd mai mare este mai costisitor, are un impact mai semnificativ asupra mediului și poate provoca creșterea emisiilor. Prin comparație, grajdurile tip Freestall, par să sporească bunăstarea animalelor, oferindu-le mult spațiu, precum și emisii mai mici de amoniac, crescând durata de viață a vacilor.

Spațiu multifuncțional

Studiul explică că principalul criteriu de proiectare este răspunsul la întrebarea: Cât spațiu doresc să-mi ofer vitelor mele? Într-un mediu liber, vaca are aproximativ de patru ori mai mult spațiu pentru a se culca, decât într-un adăpost. În cazul în care vacile sunt duse la pășune o zi întreagă, acest spațiu poate fi folosit chiar și pentru horticultură, fiind, deci, o clădire multifuncțională.

Un al doilea criteriu este: Ce îngrășăminte organice sunt potrivite fermei? Pardoselile care separă fecalele de urină și o toaletă suplimentară pentru vacă, permit emisii mai mici și fertilizarea mai precisă a pășunilor și a terenurilor arabile. Grajdurile ”libere”, cu lemn, rumeguș, iarbă sau alge de mare, ca așternut, permit producerea gunoiului de grajd cu un nivel ridicat de conținut organic.

Ce urmează?

Principala provocare este aceea de a vedea adăpostul ca parte integrantă a sistemului antreprenorial. La urma urmei, grajdul are impact asupra întregii afaceri și a lanțului de gunoi de grajd, inclusiv de depozitare și utilizare.

Acesta trebuie să se încadreze în viziunea asupra gestionării naturii, a ciclurilor de închidere, a agriculturii de precizie și a valorii care îi este asociată de fermă. Însă, există numeroase probleme tehnice de rezolvat.

De exemplu, pardoselile cu emisii reduse, îndepărtarea și depozitarea gunoiului de grajd, așternuturile alternative libere, materialele de construcție durabile, arderea gazului metan sau adăposturile suspendate, cu o utilizare optimă a fluxurilor de deșeuri din zonele urbane, din apropiere.

Multiclimat

Inginerii consideră construirea multiclimatului o provocare interesantă, dar care necesită analize suplimentare.

Ideea se bazează pe captarea aerului degajat în grajdurile libere, încăperile subterane sau subsolurile de gunoi de grajd și suflarea acestui aer prin așternutul din zona liberă. Astfel, zona liberă este folosită ca biofiltru.

Cercetătorii consideră că această combinare a sistemelor de adăpost este calea de urmat. „Există deja multe tehnici disponibile pentru reducerea emisiilor în grajdurile existente”, afirmă Peter Galama, conducătorul studiului. „Ne așteptăm să avem mai mult spațiu fizic pentru comportamentul animalelor.”

Cercetarea a fost finanțată de programul ”Uniunea Europeană Orizont 2020”, desfășurată în cadrul proiectului ERA-NET SusAn, www.freewalk.eu.