(Autor: Romulus Cristea) Germania, Polonia, Franța și Marea Britanie sunt liderii europeni de necontestat la producția de carne de porc, carne de pasăre, carne de vită și respectiv carne de oaie. Clasamentul devine însă altul dacă discutăm de numărul de capete de animale din ferme sau despre exporturile de carne, de animale vii și produse procesate din carne. De asemenea, clasamentul se schimbă și dacă avem în vedere cantitatea totală de carne provenită din sacrificările de bovine în abatoare și unde, de exemplu, Franța este de departe prima în top, depășind cu mult toți competitorii.Producția UE de carne de porc depășește 22 milioane de tone/an   Cu o producție de 5,5 milioane de tone în anul 2014, Germania se plasează pe primul loc în topul european al producătorilor de carne de porc.  Cantitatea produsă este una apreciabilă dacă o raportăm la producția totală europeană de 22,142 milioane de tone. Astfel, rezeultă că Germania produce mai bine de un sfert din cantitea totală din Uniunea Europeană.   Spania, Franța, Polonia, Olanda și Italia sunt, în ordine, următoarele din clasament, cu producții anuale de 3,62 milioane tone, 1,94 milioane tone 1,84 milioane tone, 1,33 milioane de tone respectiv 1,37 milioane de tone, potrivt datelor statistice publicate de Biroul de statistică al Uniunii Europene –Eurostat, actualizate în octombrie 2015. O altă țară cu producție importantă în UE este Belgia, cu 1,12 milioane de tone anual. În Regatul Unit al Marii Britanii, producția de carne de porc a fost de 862.130 tone. La polul opus al clasamentului european de profil se situează state precum Islanda, Malta sau Luxemburg cu producții anuale de 6.400 tone,  6.115 tone, respectiv 11.920 de tone.   România a avut, în 2014, potrivit statisticii Eurostat, o producție de carne de porc de 324.870 de tone. O producție apropiată de cea a României au înregistat țări precum Ungaria (368.620 de tone), dar și Portugalia (359.980 de tone ). Producția totală de carne de porc din UE nu a înregistrat căderi considerabile în perioada crizei economice, în prezent ea păstrând nivelul înregistrat în anul anterior declanșării crizei de aproximativ 22 milioane de tone. Considerată ca entitate de sine stătătoare, Uniunea Europeană este al doilea mare producător de carne la nivel mondial, după China, fiind urmată în clasamentul global de SUA care are o producție la jumătate din cea înregistrată la nivelul UE.   Polonia și Franța, competiție pentru primul loc la carnea de pasăre În clasamentul statelor UE, la producția anuală de carne de pasăre, competiția este una strânsă, Polonia, Franța, dar și Regatul Unit al Marii Britanii fiind plasate la mică distanță. Astfel, deși anul trecut Polonia a înregistrat o producție la carnea de pasăre de 1,804 milioane de tone, în anul 2013 cantitatea de carne de pasăre produsă a fost de 1,65 milioane de tone. În cazul Franței, pentru anul 2014, producția estimată a fost de aproximativ 1,68 milioane tone, iar cu un an în urmă de aproape 1,7 milioane de tone. În aceeași situație poate fi considerată și Marea Britanie, cu o producție de 1,64 milioane tone în 2014, în scădere de la 1,66 milioane tone în 2013. În schimb, este posibil ca și pentru anul acesta Polonia să-și mențină titlul de lider european la producția de carne de pasăre având în vedere creșterea constantă din ultimii zece ani, Franța și Marea Britanie având variații crescătoare sau descrescătoare de la an la an, însă ambele depășind căderile din perioada de criză.   Potrivit statisticii Eurostat, după Polonia, Franța și Marea Britanie, se situează în ordine Germania (1,53 milioane de tone), Spania (1,436 milioane de tone) și Italia (1,24 milioane de tone/an). La polul opus al clasamentului se află Islanda și Malta cu producții anuale de 8.200 tone, respectiv 3.900 tone.   Producția anuală de carne de pasăre din România a fost în anul 2014 de 345.620 de tone,în creștere constantă de mai bine de zece ani. Cu toate acestea producția din România este mai mică decât cea a unor țări vecine precum Ungaria (430.000 de tone). Bulgarii au o producție de aproape 3,5 ori mai mică decât a noastră (97.000 de tone). Producții mai mici decât cea înregistrată în România mai sunt în Suedia (133.680 de tone), Finlanda (113.370 de tone), Grecia (190.300 de tone) și Cehia (149.410 tone).   Cum se redistribuie consumul de carne în Europa Dacă este analizată o perioadă mai îndelungată de timp, se constată că, în general, în Europa, consumul de carne pe cap de locuitor înregistrează o scădere. În cadrul Uniunii Europene, notează publicația Le Monde care citează un studiu Agrimer, consumul de carne a înregistrat un vârf de maximum în anul 2001, cu 89,3 kg/locuitor. În anul 2013, consumul a fost 82,3 kilograme/locuitor, defalcat astfel:39,4 kg/locuitor de carne de porc, 25 kg/locuitor de carne de pasăre, 16,5 kg/locuitor de carne de vită și 2,2 kg/cap de locuitor de carne de oaie. Însă, potrivit aceluiași studiu se remarcă că se mănâncă mai multe carne de porc în țările nordice, se consumă mai multă carne de pasăre și de oaie în sudul Europei, în Franța și în Marea Britanie. De asemenea, s-a mai constatat că se consumă mai multă carne de bovine în Scandinavia, Marea Britanie și Franța.   Foarte interesantă este și explicația scăderilor înregistrate în consum. În cazul a 56% din francezii care au răspuns la un sondaj că au redus consumul de carne, 46% dintre ei au declarat că o astfel de decizie a fost urmarea creșterii prețurilor. Potrivit Agrimer, în cazul francezilor, criza economică a diminuat puterea de cumpărare și i-a determinat  să facă în consecință achiziții mai riguroase în privința alimentelor, alegând să diminueze aportul caloric din produse și să cumpere la prețuri mai mici pâine, cereale, produse dulci. Totul în detrimentul cărnii de porc, vită și pește.   În cadrul unui alt sondaj realizat de Mediaprism, cei chestionați cu privire la motivele reducerii consumului de carne au motivat în proporție de 35% că „se gândesc la binele animalelor” și 26% au invocat desele scandaluri alimentare apărute la nivel internațional (exemplul cel mai invocat fiind prezența cărnii de cal depistate în lasagnia italiană marcată ca având conținut de vită 100%.). În schimb, Organizația Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație (FAO) estimează că cererea de carne la nivel global va crește cu 200 de milioane de tone până în anul 2050, ceea ce va dubla practic cererea existentă în prezent. Doar în Asia, consumul de carne este de aproape jumătate din volumul producției mondiale.   Franța conduce detașat la carnea de vită   Cu o producție de carne de vită prognozată pentru anul trecut de 1,42 milioane de tone, Franța se plasează pe primul loc în Uniunea Europeană. Producția realizată de Franța este pe departe cea mai mare din Europa, dacă comparăm cu realizările altor state. Fluctuațiile anuale înregistate în ultimii zece ani nu au periclitat în nici un fel poziția acesteia, date diferențele considerabile în raport cu competitorii. Pe locul doi în topul european la producția de carne de vită se situează Germania cu 1,13 milioane de tone.   În clasamentul general, pe locul trei urmează Marea Britanie cu  877.580 de tone, ceea ce reprezintă 60% din producția anuală a Franței. Italia a înregistrat anul trecut o producție de 709 430 de tone, în scădere consistentă de la an la an, din primul an al declanțării crizei economice globale. Astfel, în prezent, față de anul 2008, producția de carne de vită din Italia a scăzut cu aproape 30%, fiind printre țările cu cea mai mare scădere de producție din ultimii ani. Irlanda, Spania și Polonia au avut producții anuale de 581.810 tone, 578.600 de tone, respectiv 412.660 tone. În Belgia și Olanda producția de carne de vită a fost de 257.670 de tone, respectiv 376.180 tone.   Potrivit datelor Eurostat actualizate în octomrbrie, producția de carne de vită din România a fost de 29.200 de tone. Scăderea producției de carne de vită în România a fost una dramatică dacă ne raportăm la anul 2008, când s-a consemnat o producție de aproape șapte ori mai mare (190.200 tone). O producție apropiată de cea a României a fost înregistrată în Slovenia (aproximativ 31.600 de tone. Cele mai mici producții de carne de vită au fost înregistrate în Malta și Islanda, 1.130 tone, respectiv 3.700 de tone. De asemenea, vecinii noștri bulgari au avut o producție extrem de mică, de doar 4.800 de tone. În Ungaria, producția de anul trecut de carne de vită a fost de 23.110 tone.   România nu apare în statisticile privind producția de carne de oaie!   Marea Britanie a înregistrat anul trecut o producție de carne de oaie de 298.510 tone, potrivit datelor Eurostat. În clasamentul european, Marea Britanie este urmată la distanțe apreciabile de Spania (122.840 de tone), Franța (86.670 de tone), Grecia (82.310 tone), Irlanda (57.600 tone), Italia (26.640 de tone) și Germania (19.000 tone). Producția de carne de oaie din Marea Britanie a scăzut continuu de la declanșarea crizei. De la 325.740 de tone în 2008, la 302.700 de tone în 2009 și ajungând la 276.060 tone în 2010 și 290.310 în anul 2011.   Pentru ultimii cinci ani, producția de carne de oaie din România nu mai apare în statisticile Eurostat, ultima consemnare fiind pentru anul 2009, cu o producție de 1.350 de tone (cu o scădere importantă față de anul 2008 când producția declarată a fost de 65.400 tone). Toate acestea, cu toate că România este o țară cu mărimea similară Marii Britanii și este al nouălea stat în Uniunea Europeană. În Cipru și Suedia, producția de carne de oaie de anul trecut a fost de 5 200 tone, respectiv 5.090 tone. Producții extrem de mici de carne de oaie sunt înregistrate în țări precum Luxemburg (50 de tone), Estonia (110 tone), Slovenia (120 de tone), Malta (120 tone), Letonia (240 de tone), Polonia (570 de tone), Slovacia (600 tone) etc. Nici vecinii României nu stau prea bine când vine vorba de producția de carne de ovine. Astfel, Bulgaria nu și-a mai declarat producția, iar în Ungaria aceasta a fost de 340 de tone.