Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a găzduit o delegație internațională formată din experți, profesori și doctoranzi din Bulgaria și Turcia, în cadrul unui program de mobilitate academică derulat prin Erasmus+. Evenimentul se înscrie în proiectul „SustainLife: Sustainable Agrifood Chains in the Digital Era”, coordonat de Școala Doctorală Economie II din cadrul Academiei de Studii Economice din București, și reflectă intensificarea cooperării regionale în domeniul agriculturii sustenabile și digitalizării.

Discuțiile s-au concentrat pe trei direcții principale: integrarea tehnologiilor digitale în lanțurile agroalimentare, analiza provocărilor structurale ale sectorului agroalimentar românesc și consolidarea legăturilor dintre mediul academic și factorii de decizie. Digitalizarea rămâne un element-cheie în strategia europeană privind agricultura, fiind susținută de inițiativele Comisiei Europene privind agricultura de precizie, trasabilitatea produselor și reducerea impactului asupra mediului. În acest context, schimbul de bune practici între universități și instituții publice contribuie la accelerarea transferului de cunoștințe aplicate.

Participarea a aproximativ 40 de reprezentanți ai Universității din Sofia și ai Universității Sivas Cumhuriyet evidențiază interesul regional pentru dezvoltarea unor modele comune de adaptare la cerințele Pactului Verde European și ale noii Politici Agricole Comune (PAC 2023–2027). România, prin MADR, își consolidează astfel rolul de partener activ în dialogul academic și instituțional, într-un moment în care presiunile legate de sustenabilitate, costuri de producție și competitivitate sunt în creștere.

Din perspectivă instituțională, deschiderea MADR către astfel de inițiative indică o orientare către integrarea expertizei academice în procesul decizional. Conform datelor Comisiei Europene și Eurostat, digitalizarea și inovarea sunt factori determinanți pentru creșterea productivității și reducerea decalajelor dintre statele membre în sectorul agroalimentar. În România, aceste procese sunt încă în curs de consolidare, în special în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor la nivelul fermelor și al procesării.

Interacțiunea directă dintre cercetare și administrație publică poate contribui la formarea unei noi generații de specialiști capabili să gestioneze tranziția către un sistem agroalimentar mai eficient și mai rezilient. În acest cadru, astfel de întâlniri depășesc dimensiunea protocolară și devin instrumente funcționale pentru adaptarea politicilor agricole la dinamica europeană și globală.

(Foto: Freepik)