Destructurarea unei rețele internaționale care promova produse drept „suplimente alimentare” cu presupuse efecte terapeutice readuce în atenție una dintre cele mai sensibile zone ale pieței de consum: vânzarea online a produselor prezentate ca alternative la tratamente medicale. Potrivit DIICOT, ancheta a vizat o grupare care ar fi indus în eroare consumatori din mai multe state europene, folosind reclame agresive, site-uri dedicate și mesaje construite în jurul unor afecțiuni grave.

Datele comunicate de autorități indică o operațiune de amploare. În România au fost ridicate aproximativ 250.000 de cutii cu comprimate și flacoane, prezentate fraudulos drept suplimente alimentare sau alternative la medicamente, iar prejudiciul estimat de DIICOT depășește 107 milioane de euro. În paralel, autoritățile din Republica Moldova au anunțat că acțiunile au fost derulate simultan în 15 state, cu percheziții în 113 locații, sub coordonarea Eurojust și cu sprijinul Europol. Numai în România ar fi fost blocate 196 de site-uri folosite pentru promovarea acestor produse.

Mecanismul descris de procurori depășește simpla comercializare neconformă. Reclamele ar fi promis efecte rapide pentru boli cardiovasculare, diabet, cancer, obezitate, afecțiuni musculo-scheletale sau alte probleme medicale, uneori prin folosirea fără drept a imaginii unor persoane reale sau fictive prezentate ca specialiști. În unele cazuri, victimele ar fi fost îndemnate să renunțe la tratamentele prescrise de medici, ceea ce transformă frauda comercială într-un risc direct pentru sănătatea publică.

În acest dosar, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA București a oferit suport tehnic autorităților. Specialiștii structurii responsabile cu notificarea, supravegherea și controlul suplimentelor alimentare au verificat peste 300 de produse și au identificat neconformități legate de promovarea unor efecte terapeutice fără susținere științifică, etichetări înșelătoare, lipsa trasabilității și comercializarea unor produse fără drept legal.

Cadrul european tratează suplimentele alimentare ca produse destinate completării dietei, nu ca medicamente. Directiva 2002/46/CE stabilește reguli specifice pentru suplimente, iar Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 prevede că mențiunile nutriționale și de sănătate trebuie să fie clare și susținute științific. Cazul confirmă nevoia unei supravegheri mai ferme a comerțului online și a publicității digitale, acolo unde promisiunile medicale false pot ajunge rapid la consumatori vulnerabili.

(Foto: AI GENERATED)