”Prețul cerealelor a început să crească destul de mult, furajele s-au scumpit deja, iar prețurile noastre la poarta fermei sunt mai mici cu un leu decât cele de anul trecut. Anul trecut, în aceași perioadă, vindeam cu 7,76 lei kilogramul de carcasă la poarta fermei, iar anul acesta vindem cu 6,76 lei. La același preț în galantar, minus 12% reducerea de TVA, noi vindem cu un leu mai puțin. Acest lucru înseamnă că, cei care distribuie, care vând produsul nostru, câștigă acel leu plus taxele pe care le încasează: pe raft, pe promovare și așa mai departe", a spus Ilie Van, în Comisia de Agricultură din Camera Deputaților. Acesta a propus ca, în perioadele de criză, taxele pe care producătorii le plătesc către supermarketuri să fie eliminate. ”Așa cum am spus, vindem cu un leu mai puțin kilogramul de carcasă la poarta fermei și suntem într-o situație gravă din punct de vedere financiar, iar leul acesta se duce în profitul supermarketurilor. Pe lângă acest leu, comerciantul mai ia și taxa de raft, taxa de promovare și tot felul de alte taxe. Propun ca în perioadele de criză, așa cum este cea pe care o traversăm cu Rusia și cum vor mai fi și altele, să nu mai plătim aceste taxe către supermarketuri. Cred că putem ajunge la o înțelegere cu acestea, asistați de instituțiile statului, ca în momentul în care își iau un profit atât de mare, să nu le mai plătim aceste taxe. Dacă situația persistă, fermierii vor intra în faliment și vom aduce produse de afară”, a avertizat șeful UCPR. Ilie Van a mai solicitat și activarea măsurii de bunăstare care este suspendată în noul PNDR pentru sectoarele de pasăre și porc pentru că fermele noi nu pot beneficia de o noua sesiune de depunere. "Au apărut în ultimii trei ani ferme noi și acestea nu beneficiază de tratament egal în posibilitatea accesării acestei măsuri. Vă rugăm ca în această modificare de PNDR să propuneți și activarea măsurii de bunăstare a animalelor și creșterea acestor angajamente de la 5 la 7 ani, urmând ca să gândim dacă mai este nevoie de încă un pachet de 7 ani", a explicat Van. O altă problemă ridicată de crescători a fost cea legată de compensarea TVA la producător cu datoriile celelalte pe care le au către buget, recunoscând că acest domeniu aparține de Ministerul Finanțelor, care s-a arătat întotdeauna refractar la o astfel de măsură. Totodată, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România consideră că ar fi benefică și o reacție mai rapidă din partea autorităților în cazul unor situații cum a fost și seceta din acest an. "Pe de o parte, vrem o reacție mai rapidă pentru previziunea unor astfel de fenomene, iar, pe de altă parte, pentru preîntâmpinarea unor pierderi care nu mai pot fi recuperate. Trebuie să instituționalizăm dialogul între organizațiile profesionale, producători și instituțiile statului. Noi avem un dialog permanent și destul de prompt cu Ministerul Agriculturii, dar de multe ori problemele legate de sectoarele noastre nu țin doar de Ministerul Agriculturii. Această instituționalizare presupune întreaga filieră de produs vizavi de instituțiile statului, care trebuie să fie toate implicate în dialog", a mai adăugat Ilie Van, precizând însă că "degeaba sunt semnalate problemele la Ministerul Agriculturii dacă rezolvarea acestora ține de Ministerul Finanțelor". Potrivit sursei citate, sectorul avicol a performat după reducerea TVA în condițiile în care producția internă a crescut cu 16.000 de tone, exporturile au fost mai mari mai mari cu 10%, iar importurile cu numai 8%. România are în jur de 500 de ferme avicole autorizate sanitar-veterinar, care aparțin unui număr de 250 de societăți membre ale UCPR. Cei 200 de producători de ouă din UCPR realizează 85% — 90% din producția autohtonă de ouă obținută în sistem industrial, iar producția anuală de ouă se ridică la circa 1,36 de miliarde de bucăți.