Repers

247

Impactul investiţiilor chinezești în România, o afacere cu bătaie lungă

autor

MeetMilk.ro

distribuie

(Autor: Aura Alexa Ioan) Mirajul investiţiilor chinezești în mai multe domenii-cheie ale României, dar, în special, în sectorul de carne, a cuprins atât autorităţile, cât şi pe fermierii autohtoni. Recent, premierul Victor Ponta a anunţat că Executivul va purcede la redactarea unui calendar al implementării proiectelor de investiţii, convenite cu Guvernul Chinei, în luna noiembrie, cu ocazia summit-ului China-Europa Centrală şi de Est. Ce va ieși din toată această poveste care, deocamdată, pare a fi mai mult propagandistică, vom vedea. Dar, totuși, care ar fi impactul asupra sectorului românesc al cărnii?   Deocamdată, doar intenții   Deocamdată, tot ce se ştie este că partenerii chinezi şi-au manifestat intenţia de a importa din România vite, porci şi ovine, în cantităţi impresionante. Cifrele avansate de chinezi sunt următoarele: 500.000 de vite, 3 milioane de porci şi 3 milioane de ovine, pe an. Chiar dacă în unele cazuri efectivele existente în prezent sunt mai mici decât cele cerute de chinezi, reprezentanţii crescătorilor de animale spun că România poate onora comanda.   Prima problemă este că totul pare a fi în ceață, din cauza faptului că, în afară de vehiculatul Smithfield, nu prea se știe de unde vor pleca animale pentru carne, spre China populară și înfometată. O altă problemă destul de delicată, dar primordială, care îi frământă la ora actuală pe fermieri este aceea a preţului pe care chinezii vor sau îşi permit să-l plătească pentru animalele fermierilor români. Vor oferi sau nu chinezii preţul potrivit pentru animalele pe care vor să le cumpere din România? Aceasta este întrebarea esenţială, la care nimeni nu are un răspuns: adică nici fermierii, dar nici autorităţile.   Lăsând la o parte intenţiile chinezilor, fermierii autohtoni au o altă problemă majoră: în momentul de faţă, efectivul de porci nu depăşeşte 2,5 milioane de capete, în condiţiile în care, înainte de revoluţie, acesta ajungea la 14,5milioane de capete. Ceea ce presupune că România ar trebui să-şi crească urgent efectivul de porci, întrucât întregul efectiv porcin naţional nu acoperă nici măcar tranşa anuală cerută de chinezi: adică 3 milioane de capete anual!   Deocamdată, doar ovine?   În privinţa exportului de bovine, situaţia este mult mai clară. Deja din luna aprilie, România va livra în China  primele bovine vii, din rasa bălţata românească, potrivit unui contract deja parafat, pentru 15.000 de capete. Dar acestea țin de sectorul de producție a laptelui. În rest? Daniel Botănoiu, Secretar de Stat în MADR, încerca recent să dea detalii: ”Ei sunt interesaţi de fermele locale de reproducţie. Vor mai mult să investească în noi capacităţi şi să înfiinţeze noi ferme. Suntem în discuţii destul de avansate cu chinezii, mai ales că ministrul Agriculturii din China va veni la începutul lunii aprilie în România”. Acesta a mai precizat că Ministerul Agriculturii, împreună cu Ambasada Chinei, au făcut un grup de lucru axat pe produse procesate, dar şi pe ovine vii, chiar dacă pe acest segment încă nu a fost semnat niciun memorandum. ”Pe ovine urmează să scoatem de sub incidenţa scapiei toate celelalte judeţe, pentru că avem numai 19 judeţe fără această boală şi, pe măsură ce rezolvăm problema, chinezii sunt de acord să semnăm un nou memorandum privind exportul de ovine vii şi carne de ovine”, a subliniat oficialul MADR. România deţine 12,7 milioane capete de ovine, din care 9,8 milioane matcă, iar potenţialul pentru export se ridică la 4-5 milioane de capete. Efectivul de porcine, la finele lui 2013, se ridică la 4,05 milioane capete, iar matca reprezintă 273.000 capete. Fermierii trebuie să fie autorizaţi de autorităţile sanitare chineze Recent, președintele ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu recunoștea însă, că procedura de autorizare implică foarte multe documente cerute de autoritățile chineze, în baza legislației pe care ei o au cu țările din UE: ”România poate să exporte în acest moment carne congelată de porc și taurine vii pentru reproducție. Pe zona carne congelată de porc suntem în procedura de înregistrare a agenților economici la organismul sanitar-veterinar din China. Aceasta este o condiție în plus față de exportul de taurine vii”.   În ceea ce priveşte exportul de carne de porc, contractul comercial a fost deja agreat de partea chineză. Acum, urmează procedura de înregistrare a firmelor româneşti care şi-au exprimat dorinţa, în acest sens, la autorităţile veterinare din China. Însă, aceste formalităţi birocratice nu sunt tocmai simple şi rapide. Dacă nu se va reuşi accelerarea procedurilor de înregistrare a exportatorilor, companiile româneşti ar trebui să aştepte patru luni, înregistrarea firmelor. Aceasta, teoretic, întrucât sunt firme din Ungaria care aşteaptă şi de doi ani să fie înregistrate.   Problema este că România nu va avea niciodată necesarul de porci pe care vrea China să-l importe, dar important este să se găsească strategia de dezvoltare a acestui sector, astfel încât, în câţiva ani, să se poată asigura necesarul, nu numai pentru China, dar şi pentru alte pieţe.   În această privinţă, Vladimir Mănăstireanu este optimist: “Ca Autoritate, vrem să deschidem uşa exporturilor şi către alte pieţe terţe. Am redeschis exporturile de oi către Turcia. În luna martie, experţii turci vor vizita fermele de carantină din cele 19 judeţe declarate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor libere de scrapie. După ce vom parcurge paşii tehnici, vom putea relua exporturile, care însemnau enorm pentru crescătorii români. Anual, plecau circa două milioane de capete, înainte de 2002, când au apărut focarele de scrapie. Dacă reuşim să ajungem la un acord cu aceste pieţe terţe, din punct de vedere al reglementărilor sanitar-veterinare, atunci va trebui ca şi în ţară să se gândească o strategie de revigorare a zootehniei, pentru a creşte efectivelede porcine şi de taurine. În cinci-şase ani, timp în care va creşte şi producţia din ţară, vom putea vorbi de exporturi de zeci de milioane de euro. Anul acesta ne vom apropia de un milion de euro, ca valoare a exporturilor”.Pădure: Este foarte interesantă ideea chinezilor de a cumpăra resurse Chinezii vor marfă pur românească, deoarece mai au înţelegeri punctuale cu Franţa, Ungaria sau Anglia pe alte tipuri de produse de origine animală şi au impus fiecărui stat ca produsele să fie cu genetică locală. Se pare că ei au ales România  pe zona de taurine, pentru că suntem singura ţară în care nu au fost cazuri de aşa-numita boală Schmallenberg, dar şi pentru a-şi reface matca de bovine de carne.   Ştefan Pădure, Directorul Executiv al Asociației Române a Cărnii consideră că exporturile către China ale fermierilor români trebuie încurajate şi sprijinite: „Pentru orice ţară, în care nu se înghesuie investitorii, orice input este bun, mai ales că acesta este un domeniu strategic. Să nu uităm că resursele sunt foarte importante, iar agricultura produce resurse. Degeaba stai pe bani, dacă investiţiile nu sunt făcute în domenii strategice, care să aducă plus valoare.””Mie, personal, mi se pare foarte interesantă ideea chinezilor de a cumpăra resurse şi de a nu cheltui banii în investiţii speculative. Iar de mâncare are nevoie toată lumea, deci această afacere se va dezvolta în continuare, în următorii zeci de ani”, a mai susţinut Ştefan Pădure.   Birocraţia chineză, combătută cu ”Ghidul solicitantului” fermierului român Recent a avut loc o întâlnire la sediul Autorității Naționale Sanitar-Veterinare (ANSVSA) între producători de carne de porc interesați de această piață și reprezentanții unei agenții chineze de consultanță (societate cu capital de stat) care se ocupă de consilierea în ceea ce privește avizele și pașii ce trebuie făcuți (uneori complicați, dată fiind și bariera lingvistică). Conform informațiilor, specialiștii ANSVA, cu ajutorul celor chinezi, vor întocmi un ghid de consiliere care să scurteze și să simplifice la maxim efortul de avizare al celor interesați. Acest ghid al solicitantului va cuprinde toţi paşii pe care fermierii trebuie să-i urmeze pentru obţinerea avizelor necesare din partea autorităţilor de la Beijing.

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2