Doamnă președinte Domnule comisar Dragi colegi,România de-a lungul istoriei a dovedit și poate dovedi oricând că nu a dat boli nimănui, dar din nefericire a primit. România nu este izvor de pestă porcină, dar este în război cu această boală pe un front de aproape 1400 de km la granița de răsărit a Uniunii Europene.   Nu am fost, nu suntem și nu vom fi apărătorii pasivi ai acestei frontiere, nu suntem în situația capitulării în fața acestui virus cum de altfel nu am fost în fața altor evenimente, dar principiul solidarității europene trebuie să funcționeze în orice situație.   De aceea, salut gestul elegant și responsabil al președintelui Consiliului, îți mulțumesc Juliane că ai dat ocazia discutării acestei probleme, punând-o pe ordinea de zi, cum trebuie să vă mulțumesc, dumneavoastră dragi colegi, că aveți răbdarea de a asculta în câteva cuvinte cu ce se confruntă la această dată Uniunea Europeană, în țara membră România, pe care o reprezint.   Vă rog să îngăduiți să prezint câteva elemente concrete privind evoluția bolii în zonă.   Frontiera de est a Uniunii Europene, care are pe teritoriul României aproape 1400 de km, din care 274 de km frontieră terestră, mai mult de 1000 de km frontieră fluvială și aproximativ 32 de km frontieră maritimă, a fost amenințată de pesta porcină africană din țările vecine, Ucraina și Republica Moldova.   După cum bine știți, în anul 2015 au fost confirmate focare de boală în Ucraina. De la începutul anului 2017 virusul pestei porcine africane a fost confirmat în ambele state vecine României, Ucraina și Republica Moldova, la distanțe mai mici de 30 de km de granița națională.   Știindu-se pericolul iminent prin prezența virusului în apropierea granițelor, instituțiile statului român au luat măsurile de prevenție stabilite și au pus în stare de funcțiune structurile abilitate pentru prevenirea pătrunderii în țară a acestuia.   S-au aprobat acte normative cu putere de lege în Guvern și Parlament, pentru a introduce cele mai potrivite măsuri în acest sens. Cu toate acestea, în data de 31 iulie 2017, am avut primul focar de pestă porcină africană pe teritoriul României într-o zonă apropiată, la 6 km de Ucraina.   S-a aplicat cu strictețe planul de contingență privind prevenirea și eradicarea bolii. Deși au mai apărut focare, boala a fost menținută în aceeași zonă, unde structurile veterinare au fost în permanentă legătură cu experții UE, în legătură cu domnul comisar Vytenis Andriukaitis, cărora doresc să le mulțumesc pentru sprijinul acordat. Au fost numeroase întâlniri între specialiști, unde România a fost prezentă, participând activ și conformându-se regulilor sanitar-veterinare, mobilizându-și resursele interne și făcând față acestei prime încercări în luptă cu boala.   La începutul anului 2018 focarele s-au multiplicat în aceeași zonă apropiată Ucrainei, dar zona s-a ținut în continuare sub control. După un an de la confirmarea primului focar, mai precis în data de 10 iunie 2018, acest virus a fost depistat și în alte zone, aflate tot în vecinătatea Ucrainei, și anume în Delta Dunării, zonă aflată sub protecția mediului ca rezervație naturală.   Apariția a fost explozivă și deosebit de agresivă, numărându-se sute de focare și contaminarea unei ferme cu 45.000 de capete, unde erau asigurate măsuri de biosecuritate ridicată. Apariția virusului în această zonă a determinat autoritățile române să aplice măsuri suplimentare în regim de urgență, acte normative, mobilizări de forță umană și introducerea în dispozitiv a 11 instituții cu atribuții în domeniu și efective din armată. Practic zona este sub control strict și se acționează pe baza planului de contingență.   Zilnic se fac analize, interpretări și acțiuni concrete specifice fiecărei situații. La această dată în România sunt practic două zone cu intensitate maximă: județul Satu Mare, în nord-vestul țării, și județul Tulcea, în sud-estul țării, amândouă aflate în vecinătatea Ucrainei. Acționăm pentru menținerea virusului în aceste zone apelând la măsuri specifice în vederea eradicării acestuia.   În acest context al situației date, în care complexitatea acțiunilor și specificitatea zonei, precum și modul atipic cu care ne confruntăm a putut fi constatat și de experții Comisiei, care au fost prezenți în România. Iată un film scurt al evoluției pestei porcine africane la frontiera de est a Uniunii Europene, unde România acționează în interes propriu și în interesul Uniunii Europene, pentru izolarea zonei și eradicarea virusului.   Sunt pierderi de tot felul, atât în plan financiar cât și social, cu efecte imediate pe termen mediu și lung, afectând și încrederea consumatorilor. Băncile au devenit reticente în folosirea instrumentelor financiare pentru acest sector extrem de afectat în zonă. Vor fi probleme și în aplicarea măsurilor de bunăstare a animalelor.   România a intrat în această suferință făcând tot ce poate și este în stare să facă. Am socotit necesar, stimați colegi, să vă informez și să mă folosesc de această întâlnire și să solicit în numele țării mele ajutor. De altfel, am transmis celor doi comisari, lui Phil și lui Vytenis, o solicitare pentru un sprijin concret financiar, pentru a-i putea ajuta pe fermierii români greu încercați de prezența acestui virus și de măsurile radicale de intervenție necesare a fi luate.   România apelează astfel la ajutorul financiar al UE, acordat în baza Regulamentului nr. 652 din 2014 și Regulamentului nr. 1308 din 2013. În acest context solicităm sprijinul pentru instituirea de măsuri excepționale care vor include compensații  pentru:   - animalele ucise sau distruse din focare și din exploatațiile contact,- pierderile suferite ca urmare a încetării producției de carne de porc pe o perioadă determinată,- produsele de origine animală distruse,- pierderile fermierilor generate de scăderea prețurilor pentru porcii din zonele afectate trimiși la abator.   De asemenea, ajutoarele vor viza și costurile operaționale legate de curățire, dezinfecție, transportul și distrugerea furajelor, inclusiv cheltuielile legate de ecarisare.   Vă mulțumesc pentru înțelegere și sprijin!   Notă12 miniştri au luat cuvântul şi s-au solidarizat cu situaţia din România: Letonia, Lituania, Polonia, Grecia, Bulgaria, Danemarca, Slovacia, Croaţia, Cehia, Ungaria, Germania, Franţa