Jumătate din 47 de organizaţii de afaceri, oameni de business şi manageri ai unor mari companii din România consultaţi au răs­puns „DA“ la întrebarea „Ar trebui pus în vigoare noul Cod fiscal aşa cum a fost adoptat de Parlament?“. Răspunsurile „DA“ şi „DA parţial“ au fost în număr de 27. Alte 10 răspunsuri au fost „NU“, iar restul de 10 au fost „nu comentăm“ sau „vom reveni cu un răspuns“, ceea ce nu s-a mai întâmplat până la închiderea ediţiei de ieri a Ziarului financiar.

  Mediul de afaceri este la tensiune maximă după ce preşedintele liberal Klaus Iohannis a respins vineri Codul fiscal care prevede reducerea TVA de la 24% la 19% de la 1 ianuarie 2015, cod votat inclusiv de PNL, motivând că există riscul unor derapaje bugetare. Iniţiatorii susţin însă că scăderea TVA nu va însemna scăderea propor­ţională a veniturilor, deci deficitul va fi acoperit din aşa-numitele efecte „de runda a doua“. TVA a fost majorată de la 19% la 24% în iunie 2010, iar majorarea a dus la scăderea de la circa 8% din PIB a veniturilor înainte de această dată la 7,5% din PIB în 2014. Statul strânge din TVA circa 11 miliarde de euro pe an, dar ar trebui să strângă dublu, conform unor calcule macroeconomice.   Cei mai fermi în susţinerea noului Cod fiscal, care prevede revenirea la TVA de 19% de la 1 ianuarie 2016, faţă de 24% în prezent, au fost oamenii de afaceri români. Raul Ciurtin - Albalact, Dan Şucu  - Mobexpert,  Radu Timiş - CrisTim, Mi­hai Marcu - MedLife, Gheor­ghe Iaciu - Impact, Marius Ghe­nea - PC Garage, Bogdan Enoiu - McCann Group, Vladimir Cohn - Eco­Pack, Cătă­lin Păunescu - Star Storage (firmă de software) sau Dan Ştefănescu - Gersim (comerţ telefoane mobile) sunt printre oamenii de afaceri care au spus răspicat DA la întrebarea dacă noul Cod fiscal ar trebui să intre în vigoare.  De asemenea, s-au pronunţat în fa­voarea noului Cod fiscal trei din cele patru mari firme de consultanţă şi audit: KPMG - prin Ramona Jurubiţă, part­ner, head of taxation, E&Y - prin Ga­bri­el Sincu, director executiv taxe şi De­loitte- prin Dan Bădin, partener taxe. Împotrivă au fost Dan Pascariu, pre­şedinte UniCredit Bank, Aurelian Do­chia, analist, dar şi oameni de afaceri precum Nawaf Salameh (Alexandrion Group), care susţine că acest cod nu are destule facilităţi pentru producţie şi noi locuri de muncă. Constantin Stroe, vicepreşedinte Dacia, spune NU pentru că „prea multe facilităţi dintr-o dată nu sunt bune“.  Mulţi oameni de afaceri sau reprezentanţi de companii au refuzat să răs­pundă motivând că s-a creat o dispută politică prea mare pe temă.   Cu toată opinia majoritară printre oamenii de afaceri pentru scăderea TVA, organizaţiile patronale nu au aceeaşi poziţie şi nici măcar Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, care prin vocea preşedintelui său Florin Pogonaru afirmă că forma adoptată de Parlament nu este aplicabilă şi că ar trebui prevăzută o scădere etapizată a TVA, în doi ani câte 2,5%. Consiliul Investitorilor Străini, cea mai puternică organizaţie patronală locală a firmelor cu capital străin, a transmis că poziţia sa a fost deja exprimată într-o întâlnire anterioară cu jurnaliştii  - în sens negativ, cu argumentul că nu sunt resurse suficiente la buget.   AmCham nu a dat un răspuns până la încheierea ediţiei, iar Fundaţia Ro­manian Business Leaders are ca răspuns oficial „DA parţial“, deşi membri marcanţi ai săi precum MedLife, Fan Courier sau Eurolines spun „DA“ fără rezerve. Toate aceste organizaţii au cerut ani la rând scăderea taxelor, motivând că investitorii nu vin în România din cauza taxelor mari şi a im­predic­tibili­tăţii fiscale. De asemenea, au fost puternic implicate în realizarea noului Cod fiscal, o lege de 439 pagini şi 498 de articole. Numai CIS spre exemplu a trimis şi i-au fost acceptate peste 200 de propuneri de modificări de articole. Există opinii că ar fi trebuit micşo­rat CAS, ceea ce însă s-a întâmplat deja în octombrie 2014, cu 5%. Şi măsura aceas­ta, care a lăsat 1,5 mld. euro la dispoziţia firmelor private, a fost în­tâm­­pi­na­tă cu mare neîncredere de către Con­si­liul In­vestitorilor Străini. Defici­tul bugetului public de pensii este de 3 mld. euro pe an, la cheltuieli de 11 mld. euro pe an.