Volatilitatea actuală a prețurilor nu este un fapt benefic pentru industrie, dar este de așteptat că va avea loc o reducere a acestei volatilități în următoarele luni. Cu toate acestea, ultimele predicții indică o accentuare și mai acută a scăderii prețului la laptele materie primă, ca urmare a embargoului impus de Rusia și a jocurilor de pe piața internațională făcute de China. Așadar, în cazul în care fermierii din Uniunea Europeană nu vor exporta pe piața chineză, cel puțin în spațiul comunitar, prețul laptelui se va prăbuși la un minim istoric, deloc prevăzut acum un an sau doi. Şi cum fermierii români erau, oricum, depășiți de situație, prevedem că îi va aștepta un viitor sumbru.     Surplus la nivel global La începutul lunii august, indicele prețurilor produselor lactate tranzacționate pe platforma GDT (Global Dairy Trade), deținută de grupul neozeelandez Fonterra Cooperative Group, înregistra minimul ultimilor 2 ani. Cumpărătorii păreau a se afla în așteptare, în condițiile în care oferta licitată crescuse cu 32%. Laptele praf integral, cașcavalul Cheddar și untul au înregistrat cele mai mari scăderi de preț - cca. 40% față de începutul acestui an – nivel nemaiatins din august 2012. John Lancaster, analist la INTL FC Stone declara că există la ora actuală un surplus de ofertă la nivel global și că singura certitudine din prezent este aceea că prețurile produselor lactate vor rămâne volatile. Producția de lapte a Marii Britanii a fost cu 8% mai mare în cel de-al doilea trimestru din 2014, comparativ cu aceeași perioadă din 2013, iar cea a Irlandei cu 10%. Fermierii din Germania, țara cu cea mai mare producție de lapte și produse lactate din UE, au livrat pe piață cu 3% mai mult lapte în primele 6 luni și jumătate din 2014, comparativ cu același interval de timp din 2013, iar producția de lapte din SUA în luna iunie 2014 a fost de 2% mai mare față de aceeași lună a anului anterior, fermierii americani profitând de prețul bun obținut. Producția mai mare de lapte și produse lactate nu a fost însă singura cauză a creșterii disponibilului de lapte și produse lactate de pe piața mondială, embargoul impus de Federaţia Rusă produselor alimentare din spaţiul comunitar, constituind, de asemenea, un factor deloc de neglijat în acest sens.   Conform celui mai recent raport dat publicităţii de Comisia Europeană (CE), 10% din cantitatea de lapte şi produse lactate exportată de ţările membre UE către terţi în 2013 (echivalentul a 2,2 milioane de tone de lapte) a avut ca destinaţie piaţa rusă. Brânzeturile au fost principala categorie de produse lactate importate de Rusia din UE. Aproape 257.000 de tone de brânză produsă în UE a intrat pe piaţa rusă anul trecut, ceea ce înseamnă 33% din cantitatea totală exportată către ţările terţe şi 2,5% din producţia totală de brânză a Uniunii. În 2013, au mai fost exportate către Rusia, printre altele, 37.000 de tone de unt (32% din exporturile UE), 25.000 de tone de zer praf (5% din exporturile UE) şi alte 21.000 de tone de lapte praf (5% din exporturile UE). Prognoze în scădere pentru prețul laptelui La începutul lunii august gigantul neozeelandez Fonterra, a scăzut prognoza de preț la lapte pentru sezonul 2014-15, dând vina pe stocurile mai mari din China, pe cererea slabă de pe piețele emergente și pe provizii mari existente în lume. De asemenea, producătorul britanic de lapte First Milk a redus prețul laptelui la poarta fermei cu 0,5 lire sterline/100 litri, începând cu contractele derulate de la 1 septembrie. Președintele companiei, Sir Jim Paice a declarat că scăderea prețului laptelui pe piața mondială este motivul celei de-a patra reduceri a prețului laptelui comercializat de compania sa, în ultimele patru luni. "Din păcate, în acest moment, nu există nici un semn de modificare a trendului pieței", declara acesta. Amploarea și rapiditatea scăderii prețului lactatelor la nivel mondial, din prima parte a acestui an, reflectată prin prețurile la licitațiile desfășurate pe platforma GDT a surprins majoritatea comentatorilor domeniului. În perioada 18 februarie – 18 iulie 2014, prețul laptelui praf integral (WMP- wholemilk powder) a scăzut cu 38%, iar indicele ponderat al prețului produselor lactate comercializate la nivel global (inclusiv produsele non WMP), a scăzut cu 34%. Iar acest lucru urmează unei perioade în care au fost înregistrate prețuri și cantități record pe partea cererii, cerere venită în special din partea Chinei, situația care de altfel și justifică prețurile mari din trecut. Luând în considerare ceea ce s-a întâmplat, poate că este banal să spunem că rezultatul reprezintă jocul cererii și ofertei.   Astfel, scăderea prețului produselor lactate, pe piața internațională, din prima parte a acestui an și care se va întinde, conform aprecierilor analiștilor și în prima lună de toamnă nu reprezintă altceva decât rezultatul ofertei generoase de astfel de bunuri la export, ce a venit în principal din partea Noii Zeelande, combinată cu o scădere a cererii din partea Chinei, cerere în scădere datorată unei producții interne mari ce a reușit în lunile de primăvară și vară să acopere un segment mai mare din consumul intern.   Miza pe stocuri Pornind de la această situație se pot face o serie de observații:   Prima este aceea că prețurile mai mici vor limita oferta și vor încuraja cumpărătorii să stocheze produsele lactate achiziționate la aceste nivele mai scăzute de preț. Industriile de produse lactate din SUA și Europa, dispunând de cantități mari de produse lactate, au posibilitatea de exporta mai mult, dar volatilitatea prețurilor la nivel global și în special reducerea prețurilor acționează împotriva lor: producția mare și marjele de profit mici în această piață volatilă din punctul de vedere al prețurilor, pot oricând să transforme profiturile în pierderi, pentru companiile europene și nord-americane. Este însă mult mai greu de apreciat cum va influența volatilitatea prețurilor profitul pe termen lung al industriei neozeelandeze de produse lactate. A doua observație care se poate face este că această reducere importantă a valorii de piață a produselor lactate va tinde să declanșeze o cerere mai mare de astfel de bunuri din partea cumpărătorilor, cerere a cărei expansiune va continua până la momentul în care surplusul de ofertă înregistrat în comerțul internațional se va micșora semnificativ. Odată atins acest punct, prețurile își vor reveni, susținute și de reducerea producției de lapte din lunile de iarnă din emisfera nordică. "În această perioadă a anului ne-am putea aștepta la o revenire pe piață a cumpărătorilor din Orientul Mijlociu, după trecerea perioadei Ramadan-ului, pentru a-și reface stocurile”, își exprima speranța John Lancaster.   A treia observație făcută de cei care urmăresc și analizează piața produselor lactate este aceea că nu toate produsele lactate sunt vândute prin intermediul platformei deținute de Fonterra și la prețurile înregistrate la licitațiile derulate prin intermediul acestei platforme. Doar o mică parte din producția sezonului curent a fost tranzacționată până în momentul de față, iar informațiile legate de preț, furnizate de licitațiile derulate prin GDT nu reprezintă, în opinia acestor comentatori ai domeniului, decât un amortizor al unor evoluții care ar fi putut să se concretizeze într-o și mai mare volatilitate a prețurilor. În al patrulea rând, analiștii pieței internaționale a produselor lactate amintesc faptul că nimic nu s-a schimbat - lumea are în continuare nevoie de 50% mai multă hrană și de 100% mai multe proteine ​​până în 2050. Agricultura este receptivă la cerere și la creșterile de preț, dar în acest caz, surplusul de cerere pentru lapte va fi asigurat în mare parte de oferta bogată din prezent a fermelor și procesatorilor din industrie (în special din Europa, SUA și Noua Zeelandă); ofertă care, la rândul său va exercita o presiune asupra surselor de hrană pentru vaci și la o creștere a prețurilor la furaje. În sfârșit, în al cincilea rând, în China există o creștere economică solidă pe termen scurt – PIB-ul acesteia, conform statisticilor oficiale, a înregistrat o expansiune de 7,5% an în al 2-lea trimestru din 2014 (mai mare decât așteptările pieței, care anticipau o evoluție de doar 7,4%). În același timp, luând în considerare unele riscuri cu privire la reducerea ritmului de creștere a economiei, guvernul chinez a luat o serie de măsuri pentru a proteja această rată de creștere a economiei. Concluzionând, putem afirma că volatilitatea actuală a prețurilor nu este un fapt benefic pentru industrie, dar este de așteptat că va avea loc o reducere a acestei volatilități în următoarele luni. ”Stabilizarea” se va face în jurul unor nivele mai reduse ale prețurilor produselor lactate, comparativ cu începutul anului, prețuri care însă vor fi mai mari decât cele din prezent, fapt care va asigura o profitabilitate rezonabilă. Pe termen mai lung, este de reținut că prețul laptelui poate fi foarte volatil, dar mai ales în cazul unei cereri scăzute.   Clal-Italia: Prețul laptelui crește pe piața românească În ceea ce privește România, prețul laptelui este în creștere, după cum indică datele firmei italiene de consultanță în domeniul industriei lactatelor, Clal. Astfel, prețul laptelui la poarta fermei, în România a crescut în luna iunie, față de luna ianuarie cu 2,9% exprimat în euro, creștere datorată însă întăriri leului în raport cu moneda europeană. În lei prețul laptelui a rămas nemodificat, situându-se la 1,24 lei/litru. Față de media anului 2013, prețul mediu al laptelui la poarta fermei, în România, pentru primele șase luni din 2014 a fost cu 2,51% mai mare. Prețul laptelui la poarta fermei, în România s-a situat în luna iunie 2014, comparativ cu media anului 2013 la un nivel cu 3,9% mai ridicat. Fermierii români vând cel mai ieftin lapte din Europa dacă am face excepție de fermierii lituanieni, care ocupă ultima poziție la acest capitol. Fermierii români reușeau în luna martie să vândă laptele mai scump decât cei din Polonia și Ungaria, când la poarta fermei pentru un litru de lapte se ofereau 1,26 lei.  Potrivit datelor DG AGRI, fermierii din Cipru obțin cel mai bun preț din Europa  la lapte (2,52 de lei, exprimat în moneda noastră națională), fiind urmați de Malta, Grecia, Finlanda și Suedia, unde litru de lapte de la producători costă 2,27 lei, respectiv 1,92 lei, 1,89 lei și 1,67 lei. Fermierii din principalele forțe agricole ale Europei, Germania și Franța au vândut un litru de lapte cu un preț de 1,51 lei, respectiv 1,40 lei. Cei din urmă au fost depășiți de vecinii bulgari care și-au vândut marfa cu un preț de 1,47 lei pe litru.