Cercetarea și practica agricolă au demonstrat că, în aplicarea procedeelor de recoltare și pregătire a fânului, un rol primordial îl are gradul de executare mecanizată a lucrărilor operaționale necesare. Prin executarea unor lucrări de calitate superioară și cu randament ridicat se obțin atât producții sporite de furaje cât și un fân de calitate superioară. Importanța mecanizării lucrărilor Producțiile superioare se explică, pe de o parte, prin reducerea pierderilor de furaje la recoltare, iar pe de altă parte prin mărirea numărului de cicluri de recoltare, ca urmare a reducerii epocii de recoltare (scursă de la începutul cosirii plantelor și până la depozitarea fânului). Calitatea fânului obțiut se îmbunătățește, pe de o parte, prin reducerea duratei de menținere pe sol a furajului după cosire, iar pe de altă parte prin executarea lucrărilor la un înalt nivel de calitate. Indiferent în ce zonă este amplasată suprafața de fâneață, mecanizarea lucrărilor agricole are o importanță deosebită pentru: reducerea efortului fizic necesar; reducerea necesarului de forță de muncă pe unitatea de suprafață și pe tona de fân; creșterea eficienței economice a procesului de producere a fânului; diminuarea diferenței dintre zona de șes, cea de deal și cea montană privind condițiile de muncă și viață; reducerea tendinței de depopulare a zonelor colinare și montane; menținerea nealterată a zonelor agroturistice, prin promovarea unei agriculturi durabile. Astăzi, este de neconceput ca un fermier din zona colinară sau montană să poată trăi numai cu veniturile realizate din agricultură, fără să beneficieze de un grad ridicat de mecanizare a lucrărilor. Doar mecanizarea permite realizarea unor capacități de lucru superioare cu un consum redus de forță de muncă și de efort fizic. Însă și în cazul unui grad ridicat de mecanizare, veniturile pe unitatea de suprafață diferă în funcție de pantă, deoarece: producția scade odată cu creșterea pantei; costul lucrărilor crește proporțional cu creșterea pantei, pe de o parte din cauza reducerii capacității de lucru odată cu creșterea pantei, iar pe de altă parte din cauza costului aferent mai ridicat al mașinilor de lucru pe pantă. Este unul dintre motivele pentru care în țările cu agricultură dezvoltată se practică metoda compensării veniturilor obținute pe terenurile în pantă, față de cele obținute pe terenurile situate la șes, prin subvenționarea produselor realizate în funcție de pantă și zonă, arendarea cu taxe mai mici a terenurilor disponibile, acordarea de credite cu dobândă redusă și rambursabile pe termen lung, pentru procurarea mașinilor și instalațiilor necesare, a animalelor etc. Operațiile tehnologice de recoltare, pregătire și conservare a fânului Mărimea și puterea financiară sunt factori hotărâtori asupra nivelului și gradului de mecanizare al recoltării, pregătirii și conservării fânului. Astfel, fermele mari și cu putere financiară importantă își pot permite un nivel de dotare cu mașini agricole performante, complexe, cu care se pot mecaniza, cu indici de lucru ridicați (indici calitativi de lucru foarte buni, capacitate mare de lucru, consum specific redus), toate lucrările din cadrul tehnologiei de recoltare, pregătire și conservare a fânului. La polul opus, se găsesc fermele mici, cu putere financiară scăzută, cum sunt, din păcate, foarte multe exploatații agricole din țara noastră. Acestea nu își pot permite decât în măsură foarte redusă mecanizarea unora dintre operațiile necesare recoltării și pregătirii fânului. Singura cale posibilă de rentabilizare a acestor ferme este, fie formarea de asociații agricole, fie încheierea între fermierii vecini a unor convenții de achiziționare și utilizare a mașinilor specifice, necesare recoltării și pregătirii fânului. Condițiile de lucru, precum panta și orografia terenului, își pun amprenta asupra sistemelor de mașini folosite. În funcție de pantă, se folosesc mașini clasice acționate de tractoare sau mașini autopropulsate specializate pentru recoltarea furajelor în pantă. Orografia terenului joacă, de asemenea, un rol primordial asupra mărimii mașinilor folosite, a lățimii de lucru etc. Gradul de intensivizare a producției din zonele cu precipitații abundente și din zonele irigate, unde se obțin frecvent 5-6 cicluri de recoltare pe an, impune cerințe de mecanizare diferite față de zonele cu precipitații reduse, unde abia se poate obține unul, maxim două cicluri pe an. Astfel, în zonele cu grad ridicat de intensivizare s-au impus mașinile cu performanțe tehnice ridicate, care realizează recoltarea furajelor într-un timp cât mai scurt, timp care să permită obținerea unui număr maxim de cicluri de recoltare pe an și a unui furaj de calitate, prin scurtarea la maximum a perioadei de menținere pe miriște a ierburilor după cosire, perioadă influențată negativ de nivelul ridicat al precipitațiilor. Distanța până la parcela de recoltat influențează, la rându-i, tipul și caracteristicile mașinilor de recoltat folosite. Astfel, pentru distanțe mari s-au impus mașini de transport furaje care au viteze și capacități de transport ridicate; acestea permit scurtarea perioadei de recoltare. Pentru distanțe mici, de la fermă la parcele, viteza de transport nu are importanță deosebită. Rețeaua de drumuri de la fermă la parcelele de recoltat influențează în mod hotărâtor dezvoltarea mecanizării lucrărilor de recoltare a furajelor, cât și metodele de recoltare folosite. În funcție de rețeaua de drumuri, se aplică diferite moduri de folosire a parcelelor, pe parcelele inaccesibile practicându-se pășunatul, iar pe cele accesibile urmând să fie recoltat furajul. Tendința modernă de practicare a unei agriculturi durabile impune, din motive de protecție antierozională, un mod mixt de folosire a suprafețelor de pajiști situate în pantă ridicată. Aceasta presupune alternarea metodelor de folosire prin pășunat cu cele de cosire. Rețeaua de drumuri, ca și starea acestora, influențează și elementele constructive care se folosesc la realizarea mașinilor agricole de recoltat fân, în special cele folosite la transportul furajelor de la parcelă la fermă. Aceasta și-a pus amprenta asupra măririi vitezei de transport, chiar a tendinței de folosire a suspensiei elastice pe punțile din față ale șasiurilor autopropulsate pentru pante. Asigurarea de forță de muncă manuală, disponibilă în fiecare fermă în perioada recoltării furajelor, influențează în mod hotărâtor dotarea cu mașini agricole pentru recoltarea furajelor. Acolo unde forța de muncă manuală este redusă la minim, din motive de rentabilitate, cum este cazul fermelor mari cu putere financiară și rentabilitate ridicată, nu se poate concepe execuția tuturor lucrărilor de recoltare a furajelor altfel decât printr-o mecanizare complexă. Aceasta se impune cu atât mai mult în fermele de vaci cu lapte, unde recoltarea furajelor se suprapune lucrărilor curente din fermă (furajare, muls, evacuare gunoi etc). Pe de altă parte, tendința actuală de depopulare a zonelor de deal și montane situate pe pantă nu se poate contracara decât printr-o mecanizare completă și complexă a lucrărilor din aceste zone și, în special, a celor de recoltat furaje, care să permită ușurarea muncii și diminuarea diferenței față de zonele situate pe terenuri orizontale.