Microplasticele au devenit unul dintre cele mai discutate subiecte din domeniul siguranței alimentare, însă în jurul lor există încă numeroase interpretări greșite. Deși particule de plastic au fost identificate în diverse alimente, inclusiv în carne și lapte, autoritățile europene subliniază că nivelul actual al cunoștințelor științifice nu permite încă o evaluare completă a riscurilor pentru sănătatea umană.

Potrivit Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), microplasticele sunt particule cu dimensiuni între 1 micrometru și 5 milimetri, iar nanoplasticele sunt chiar mai mici, fiind invizibile cu ochiul liber. Acestea provin din degradarea materialelor plastice, uzura anvelopelor, textile sintetice, ambalaje și alte surse de poluare, ajungând în sol, apă, aer și, implicit, în lanțul alimentar.

În ultimii ani, cercetătorii au identificat microplastice în mai multe categorii de alimente, inclusiv în carne, lapte, miere, legume, bere și sare. Totuși, simpla detectare a particulelor nu înseamnă automat existența unui risc demonstrat pentru consumatori. EFSA precizează că lipsesc încă metode standardizate pentru măsurarea contaminării și suficiente date privind absorbția, distribuția și efectele biologice ale acestor particule în organism. Din acest motiv, instituția elaborează o nouă evaluare științifică amplă, programată să fie finalizată până la sfârșitul anului 2027.

Pentru industria cărnii și a laptelui, provocarea este reducerea surselor potențiale de contaminare pe întregul lanț de producție. Riscurile pot apărea încă din fermă, prin furaje, apă sau praf ambiental, dar și în timpul procesării, transportului și ambalării. În consecință, tot mai multe companii investesc în sisteme moderne de filtrare a apei, monitorizarea calității aerului din spațiile de producție, echipamente cu uzură redusă și ambalaje concepute pentru a limita eliberarea particulelor plastice.

Un rol important îl au și programele de monitorizare internă. Analizele de laborator bazate pe spectroscopie FTIR și Raman permit identificarea și caracterizarea particulelor de plastic în probe alimentare, contribuind la evaluarea surselor de contaminare și la îmbunătățirea proceselor tehnologice.

În paralel, Uniunea Europeană implementează măsuri pentru reducerea poluării cu plastic la sursă, prin restricționarea microplasticelor adăugate intenționat în produse și prin limitarea pierderilor de granule plastice utilizate în industrie. Aceste politici fac parte din Strategia Europeană pentru Materiale Plastice, Planul de Acțiune pentru Economia Circulară și Planul „Zero Pollution”.

Pentru procesatorii de carne și lapte, mesajul este clar: deși nu există dovezi suficiente pentru a confirma un risc alimentar major, reducerea contaminării cu microplastice devine un nou indicator al calității și sustenabilității. Într-o piață în care consumatorii sunt tot mai atenți la siguranța alimentelor, controlul acestor contaminanți emergenți poate deveni un avantaj competitiv și un element esențial al managementului calității.