Vecinatatea poloneza a avantajat industria de profil germana Companiile germane au inflorit in ultimii cinci ani, ajutate de utilizarea fortei de munca ieftine (in special poloneze), factor-cheie in cresterea numarului de porci sacrificati (dar si in cazul sacrificarii unui numar mai mare de pasari). Industria germana de gen a inregistrat o puternica expansiune, mai ales ca urmare a evolutiei grupului privat Tonnies (numarul 3 in UE, in randul producatorilor de carne), care a crescut in dimensiuni, atat prin achizitionarea unor competitori, cat si printr-o expansiune agresiva pe pietele interne ale unor state din UE, in special din Europa de Nord. Firmele europene de top din sectorul procesarii carnii au investit in active productive in afara granitelor statelor de origine, dar cea mai mare parte a operatiunilor acestora inca se deruleaza in tarile de origine, drumul catre o reala internationalizare a activitatii acestora fiind inca unul lung de parcurs. Marea majoritate a procesatorilor de carne din UE sunt companii cu operatiuni locale, fara a desfasura operatiuni de productie in afara granitelor tarilor lor de origine (si de multe ori chiar si operatiunile de export se deruleaza prin intermediul unor terti). Procesatorii europeni s-au concentrat pe piata locala Vion, Danish Crown, HK Scan si Atria sunt firmele cele mai internationalizate din randul procesatorilor de carne rosie din UE, investind in active productive in tarile vecine pentru a avea un mai mare control al asupra canalelor de distributie catre consumatori. Realizarea unei concentrari a industriei nord-vest europene, bazate inclusiv pe economii de scara reprezinta un obiectiv important si pentru doi mari procesatori de carne de pasare – Two Sisters si Plukon – care, de asemenea, au decis sa investeasca in afara granitelor. Totusi, piata europeana de fuziuni si achizitii in sectorul carnii este inca la un nivel redus comparativ cu fenomenala serie de achizitii condusa de JBS, care a devenit cea mai mare companie de carne din lume preluand firme americane de top si fiind urmata de Marfrig si BRF. JBS, adoptand o strategie de crestere agresiva – in care aceasta a cumparat firme pentru a deveni o companie multinationala, multispecializata atat in productie, cat si in comercializare, cu active in intreaga America de Sud, SUA si Australia este, conform zvonurilor din piata, gata sa continuie acest sir de achizitii si pe continentul asiatic. Timpul va arata insa viabilitatea acestor strategii. Spre deosebire de campania agresiva a americanilor de la JBS, de achizitie a unor active productive pe mai multe continente, cei mai mari procesatori din industria carnii din UE nu par a fi interesati de achizitii de companii din afara UE. Mai mult, dintre companiile de top din UE, Doux a renuntat la activitatile sale din Brazilia, iar Vion tocmai si-a vandut fabricile de procesare a carnii din afara UE. Procesatorii europeni au la momentul de fata alte prioritati: sa castige o cat mai mare cota de piata in tarile de origine si in statele din UE; sa-si extinda prezenta pe cat mai multe piete din UE si sa-si integreze cat mai mult productia. ªi aceste obiective nu sunt deloc, prea usor de atins in conditiile unor piete mature, care si-au restrans cererea in timpul ultimei crize economice; care se confrunta cu presiuni legate de scaderea preturilor si a profiturilor; in care procurarea animalelor vii a devenit un punct critic, in conditiile in care fermierii favorizeaza in general procesatorii locali; in care accesul la capital si resurse financiare este din ce in ce mai dificil; si in care beneficiile se vad pe termen lung. Prin urmare, procesatorii europeni continua sa se concentreze pe consolidarea pozitiilor detinute in industria europeana, lasand altora oportunitatile de crestere din tarile in curs de dezvoltare. Numarul de fuziuni si achizitii va creste in sectorul carniiªi, desi exporturile de carne din UE catre Orientul Mijlociu si Africa au crescut vertiginos, aceste sunt in dezavantaj din punct de vedere concurential fata de competitorii din alte zone ale lumii care pot furniza carne si preparate din carne din mai multe locatii de pe Glob si care in plus beneficiaza de facilitatile oferite pe plan local. Urmatorii cinci ani, conform Gira promit o continuare a procesului de concentrare si internationalizare a procesatorilor europeni, in contextul in care piata europeana are perspective de crestere reduse, iar importurile ar putea constitui o amenintare serioasa daca actualul sistem de taxe vamale se modifica. In aceste conditii, Gira estimeaza ca vom asista in urmatorii ani la mai multe achizitii ale companiilor mici, de catre marii procesatori care sunt interesati sa-si consolideze cota de piata, sa-si largeasca baza de clienti, sa-si diversifice sursele de aprovizionare si sa realizeze economii de scara. De asemenea, este de asteptat ca in urmatorii cinci ani sa creasca numarul de fuziuni si achizitii internationale de pe piata europeana, precum si numarul de achizitii si fuziuni intre firmele cu acelasi domeniu de activitate. Sunt posibile totodata si fuziuni intre marii jucatori europeni si investitori din piete precum Brazilia sau Rusia. De asemenea, nu este exclus sa asistam la strategii care sa vizeze integrarea pe verticala a procesatorilor cu lanturile mari de magazine, in ciuda faptului ca precedentele istorice nu recomanda succesul unor astfel de initiative – marturie sta ruperea intelegerii dintre Nestle si unitatile de procesare a carnii detinute de Unilever); dar si la strategii de automatizare a activitatii in ideea de a reduce costurile cu forta de munca, avantaj care ar ajuta firmele europene sa concureze cu procesatorii din alte parti ale lumii, care au costuri mai mici de productie, precum cei din SUA sau Brazilia. Datele, insa, spun altceva Dupa cum s-a mentionat si in relatarea despre prezenta echipei FDC la Eurocarne, potrivit, insa, studiilor AIDA BvD Data, pentru anul 2012 se estimeaza o productie totala de 2,21 de miliarde de euro, aproape egala cu valoarea din 2011. La nivel global, in procente raportate la nivelul de productie, clasamentul ponderii pentru anul 2010 arata astfel: Germania (36 %), Olanda (21 %), Statele Unite (8 %), Italia (7 %), Austria (5 %), Danemarca (5 %), China (3 %), Spania (3 %), Polonia (2 %), Franta (2 &), Altii (14 %). Datele centralizate la nivel global, referitoare la ponderea industriei de carne, au relevat suprematia Uniunii Europene, care acopera 27 % din comertul mondial cu produse din carne si carne-materie prima, urmata de Europa-Non Ue (15 %), America de Nord (10 %), America Centrala si de Sud (7 %), Africa (7 %), Oceania si altii (2 %). Cat priveste profitabilitatea industriei mondiale de carne, tabelele statisticienilor de la Eurocarne sunt asemanatoare datelor de mai sus, consemnandu-se un minim, in anul 2009, si o revenire pentru anul 2010, la nivelul anului 2006. Revenirea a fost pusa, in special, pe seama importurilor Chinei si a zonei Tigrilor din Orientul Indepartat, pentru ca, aceleasi statistici evidentiaza scaderea eficientei companiilor, fata de anul 2006, cu 0,15 puncte, precum si o scadere a capitalului, de la 190 de miliarde de euro, in 2009, la 180 de miliarde, in 2010. Lichiditatile din industria mondiala de carne au scazut si ele cu 0,10 puncte, iar lichiditatile disponibile la moment, au prezentat, de asemenea, scaderi de 0,1, fata de anul 2009. In schimb, in 2010, fata de 2009, datoriile industriei au crescut cu 5 %