Noua legislaţie privind atestarea produselor tradiţionale obţinute după reţete consecrate româneşti îi pune la grea încercare însăpeoperatorii din acest domeniu. Ca urmare, încă de pe acum se observă că numărul va fi mult mai mic faţă de cel care se înregistra până acum. Concret, inflaţia  “produselor tradiţionale” a debutat astfel: dacă în 2005 au fost înregistrate la MADR 280 de produse, numai în decursul unui singur an, în 2011 numărul acestora a ajuns la 10.50, pentru ca, la sfârşitul anului 2013, acestea să explodeze la 4.400 produse tradiţionale. Trebuie precizat că vechiul sistem de înregistrare a acestor produse, conform legii din 2004 (!) era un sistem voluntar, netaxabil şi nu beneficia de protecţia naţională sau comunitară.   “Reţeta bunicii” trebuie atestată Acum, pentru atestarea unui produs tradiţional, este musai ca el să fie fabricat pe teritoriul României. În plus, produsul respectiv nu trebuie să conţină aditivi alimentari, material primă trebuie să fie locală şi nu una din import! Procesul tehnologic şi modul de procesare al produselor trebuie să aibă o caracteristică tradiţională, iar reţeta să fie transmisă de generaţii. În plus, reţeta trebuie să fie autentificată în scris! Aici pare a fi şi una dintre marile probleme, pentru că, de cele mai multe ori este foarte greu de dovedit, dacă nu imposibil, că…. “reţeta bunicii” este chiar a bunicii sau a străbunicii. O soluţie se pare că ar fi monografiile locale –acolo unde ele există-, care să facă referire la respectivul produs tradiţional. Conform declaraţiei directorului general MADR, Viorel Morărescu, ministerul a venit în ajutorul producătorilor de produse tradiţionale în acest sens, precizând că acolo unde nu se poate obţine autentificarea produsului, “este bine să se obţină o recomandare de la Consiliul Director al Asociaţiei de Produse Traţionale, care trebuie să aibă vreun înscris. Iar cei de la Camerele agricole au obligaţia, la rândul lor,  să-i ajute pe producători să întocmească celebrul, déjà, caiet de sarcini. Problema este să existe şi interes din partea acestor producători, iar mulţi nici nu mai vor să depună nicio documentaţie. Micii producători preferă să-şi vândă aşa,  produsele în pieţe, neomologate. Însă, vreau să vă spun că acei producători care au logo-ul de produs tradiţional şi atestatul, au avut vânzări cu30% mai mari, până acum. Pentru că majoritatea consumatorilor au mai multă încredere în aceste produse, verificate şi omologate”, ne-a declarat Viorel Morărescu, director general în MADR.  Potrivit informațiilor puse la dispoziția presei de către directorul general al MADR, atestatul Nr. 1 îl deține pâinea Adriana de la Brașov, urmând ca toți ceilați care au primit un astfel de document să „primească” controale și din partea Ministerului, „așa cum este trecut în Ordin”, și din partea ANPC-ului și din partea Ministerului Sănătății, dar și din partea ANSVSA-ului, pe partea de siguranță alimentară.   Doar 27 de lactate tradiționale sunt atestate „Trebuie să fie existe mai multă seriozitate și din partea noastră, ca și autoritate, dar și din partea lor ca și producători de produse tradiționale. (...) Cine nu va îndeplini condițiile trecute în caietul de sarcini, i se va retrage atestatul și acel logo care va fi pus pe produsul respectiv, pentru că Ministerul Agriculturii, ca și autoritate, își asumă responsabilitatea vizavi de acel produs, prin acel logo. Și, atunci, cu lucrurile astea cred că nu este de joacă și cu sănătatea consumatorului. Eu văd lucrurile astea cu mare seriozitate și mare responsabilitate”, a adăugat oficialul Ministerului Agriculturii.   “Până la această dată(24 septembrie, n.r.) am atestat 124 de produse;  puține, pentru că și condițiile sunt mult mai aspre. Caietul de sarcini nu se poate face așa de ușor. Am respins 125 de dosare și  mai avem în lucru 84 de dosare” ne-a precizat directorul general Viorel Morărescu. Dintre aceste 124 de atestate acordate, la pâine şi produse de panificaţie au fost date 20, la produse din lapte – 27 atestate, la carne -37, la legume fructe – 20 atestate, la băuturi – 5, iar la peşte- 15. Atestatul cu numărul 1 îl are pâinea Adriana de la Brașov. Toate aceste 124 de produse atestate provin doar din patru judeţe: Braşov, Brăila, Botoşani şi Argeş, ceea ce pare destul de surprinzător. “Pentru cei care, înainte, produceau la nivel industrial și vindeau produsul ca fiind tradițional, respectiv pentru producători de produse tradiționale care luau produsul din industrie, îl afumau sau îl pregăteau și îl vindeau ca produs tradițional, pentru a delimita aceste lucruri și pentru că este loc pentru toată lumea pe piață, am făcut această legislație dublă care să reglementeze treaba asta. Pe de altă parte, și pentru unul, și pentru altul, ne interesează să avem în piață produse de calitate. România va avea de câștigat dacă va reuși să aducă un plus de calitate în piață, (...) și cred că avem și potențial și natural, și uman, să venim în piață cu produse de calitativ superioare. Ca exemplu avem Austria, o țară mică, una care vine cu produse de calitate, iar venitul la bugetul său de stat este mult mai mare din zona industrială, decât în alte țări cu potențial mare în agricultură, deci calitatea în viitor va face diferența vizavi de produse. Din punctul meu de vedere, mă interesează ca la noi în țară, consumatorul să beneficieze de aceste produse de calitate. Îi invit pe români să-și consume propriile produse de calitate, pentru că le avem, pentru că există o compatibilitate între noi, cei născuți aici, și produsele din țara noastră și să ne bucurăm noi de ele, în primul rând, iar dacă avem surplus, să ducem și afară, în așa fel încât profitul să fie cât mai mare, (...) și la nivel de rural, și la nivel național, și toată lumea să poată trăi din acest business” a spus directorul general al MADR.   Calitate bună, preț pe măsură  Preţurile produselor tradiţionale sunt un pic mai piperate, pentru că și procesul tehnologic este diferit. Dintr-un kilogram de carne, în urma procesării rămân între 500 și 700 de grame și, atunci, producătorul tradițional trebuie să compenseze într-un fel; depinde de rețetă și de modul de procesare. Oficialul Ministerului Agriculturii  este însă optimist: “Eu cred că și noi, românii, putem face lucruri de calitate, putem lucra și altfel decât s-a lucrat până acum și eu asta îmi doresc. Din punctul meu de vedere, nu va trece de evaluări niciun produs care să nu îndeplinească condițiile stabilite. De altfel, în discuțiile pe care le-am avut cu producătorii de produse tradiționale, cu Asociația, cu Federația Națională a Producătorilor de Produse Tradiționale, (...) trebuie să fie existe mai multă seriozitate și din partea noastră, ca și autoritate, dar și din partea lor ca și producători de produse tradiționale. Este clar că aceia care au primit atestate vor primi controale și din partea Ministerului, așa cum este trecut în Ordin, și din partea ANPC-ului și din partea Ministerului Sănătății, dar și din partea ANSVSA-ului, pe partea de siguranță alimentară. Cine nu va îndeplini condițiile trecute în caietul de sarcini, i se va retrage atestatul și acel logo care va fi pus pe produsul respectiv, pentru că Ministerul Agriculturii, ca autoritate, își asumă responsabilitatea vizavi de acel produs, prin acel logo. Și, atunci, cu lucrurile astea cred că nu este de joacă și cu sănătatea consumatorului. Eu văd lucrurile astea cu mare seriozitate și mare responsabilitate”.   Telemeaua de Ibănești aşteaptă undă verde de la UE În ceea ce priveşte produsele care urmează să fie atestate, cu Indicație Geografică Protejată, pentru a fi protejate la nivel European, există déjà o listă cu 31 de produse de notorietate care se află în lucru pentru a fi depuse la UE. “Noi am elaborat o strategie și vom lucra intens atât cu Direcțiile Agricole, cât și cu Camerele Agricole de la nivel județean. Deja avem o listă de 31 de produse cu notorietate, pentru care lucrăm. Noi avem două dosare depuse în opoziție la Uniunea Europeană – Novacul Afumat de Țara Bârsei și Telemeaua de Ibănești. S-au mai depus un dosar cu Brânză Telemea de Mărginimea Sibiului și un alt dosar cu Salam de Sibiu; sunt în analiză la noi. În funcție de analiza pe care o facem, solicităm completări sau punem dosarele pe site-ul Ministerului pentru opoziție, după care urmează procedura pentru Uniunea Europeană.” ”Targetul meu pentru anul acesta erau 30 de dosare, un target destul de îndrăzneț, ambițios. Eu sper ca până la sfârșitul anului să avem 10-12, până la 15 dosare, ceea ce ar fi foarte, foarte bine pentru noi, dosare care să fie în opoziție la noi sau trimise către Uniunea Europeană, pentru că trebuie să stea în opoziție trei luni la Ministerul Agriculturii și sunt niște termene, niște pași pe care acestea trebuie să-i parcurgă”, afirmă Viorel Morărescu.