Premierul ”cotei unice” este de aceeaşi părere. Călin popescu Tăriceanu spune: “Salut această filosofie a guvernului care, prin reduceri de taxe, va impulsiona consumul. Doar prin consum economia îşi poate reveni. Suntem pe un trend ascendent, trebuie să avem curaj!“. Potrivit unor analize efectuate de specialiști, și publicată de Ziarul financiar, câştigul salarial mediu net pe economie a fost în noiembrie 2004 cu 7% mai mare decât la începutul anului (nu socotim decembrie, lună în care se acordă bonusuri şi prime de sărbatori) – a ajuns de la 1.625 de lei în ianuarie la 1.743 de lei în noiembrie (1.866 de lei în decembrie). Consumul (reflectat în datele INS despre cifra de afaceri a comerţului cu amănuntul) a crescut în 2014 tot cu 7%. Este cea mai mare creştere a consumului din 2008 încoace (când acesta creştea cu 13%), dar departe de creşterile spectaculoase din 2006, când el avansa cu 24%, sau din 2007, când sărea de 18%. Ce influenţă a avut asupra creşterii economice reducerea spactaculoasă de taxe din 2005? Întrebarea trebuie pusă, mai ales acum când, la fel ca în 2005, guvernul anunţă că pregăteşte reduceri de taxe. „Introducerea cotei unice a avut o influenţă covârşitoare asupra mersului economiei. Eram pe un făgaş bun, este adevărat. Este din nou momentul să luăm măsuri «dure». Este nevoie de această terapie de şoc. Este o măsură (anunţul guvernului de reducere a taxelor – n. red.) la fel de curajoasă ca cea pe care am luat-o eu în urmă cu zece ani“, spune Călin Popescu-Tăriceanu, premierul în al cărui mandat a fost introdusă cota unică de impozitare de 16%. Introducerea cotei unice a fost privită cu reţinere de instituţiile financiare internaţionale. Dar rezultatele din economie au estompat neîncrederea. Ţara venea, este adevărat, după o creştere economică de 8,4% în 2004. A avut o creştere de peste 4% în 2005 şi apoi una de peste 8% în 2006, primul an în care s-a văzut efectul reducerii masive de taxe, iar bugetul s-a echilibrat. La zece ani de atunci, 2015 este anul care ar putea fi la fel de spectaculos. În această săptămână PNL ar trebui să-şi anunţe planul economic pe care spune că îl va pune în aplicare în momentul în care va ajunge la guvernare. El încă nu este dezvăluit, dar Eugen Nicolăescu, economist liberal, fost ministru al sănătăţii care ar fi trebuit să ajungă ministru al finanţelor, dacă USL nu se rupea, susţine că va fi un „şoc“. Filosofia liberalilor este următoarea: cota unică de 16% introdusă în 2005 şi-a epuizat puterea de a trage economia în sus. Prin urmare, este nevoie de noi reduceri de taxe „şoc“, cum spun ei. Reduceri de taxe „şoc“ a anunţat însă şi guvernul social-democrat al premierului Victor Ponta. În primul rând ar fi vorba despre o reducere cu patru puncte a TVA, de la 24% la 20%, într-o primă etapă (2015). Apoi de reevaluarea accizelor şi a taxelor pe proprietate (inclusiv eliminarea atât de controversatei taxe pe stâlp). Costul estimat de guvern: 16 miliarde de lei în 2016, dar care ar urma să fie recuperat în cea mai mare parte din creşterea consumului (9 miliarde de lei). Preşedintele Klaus Iohannis a ridicat însă din umeri a nedumerire faţă de acest „plan“ care, spune el, nu i-a fost prezentat în prealabil. O întrebare o pune Iohannis: de unde va avea guvernul bani să acopere golul temporar din vistierie ca urmare a reducerii de taxe? Însă aceeaşi întrebare va fi pusă şi în momentul în care PNL, partidul preşedintelui, va anunţa planul său economic şi, foarte probabil, o cotă unică de 12%. Toate cifrele sunt astăzi de partea economiei. Există un optimism în piaţă cum nu a mai fost înregistrat de şapte-opt ani. Un studiu al Ernst & Young publicat săptămâna trecută arată că 90% dintre liderii de business din România sunt încrezători în creşterea afacerilor lor în acest an. Mai mult, 48% dintre ei, aproape unul din doi, deci, pariază pe o creştere de peste 10% a afacelilor. Astfel de cifre nu s-au mai văzut de dinainte de criză. Totul pare că merge bine, dar nimic fundamental nu se schimbă, în esenţă. Totuşi, unul dintre bancherii de top, Nicolae Dănilă, îşi pune întrebarea: de ce nu se reiau investiţiile, în condiţiile în care dobânzile au ajuns la niveluri scăzute, iar lichiditatea din piaţă este abundentă? Dacă ne uităm pe datele INS, investiţiile în economie au scăzut cu peste 9% în primele două trimestre din 2014 şi abia în al treilea au crescut cu 0,1%. Sigur că gâtuirea cheltuielilor de investiţii ale statului în favoarea celor de consum (majorarea salariilor în administraţie) au avut rolul lor. Dar şi investiţiile private au stagnat, iar taxa pe stâlp a avut un rol covârşitor aici.