Ambalajul indeplineste un rol functional in acoperirea si protectia produselor lactate, atat in magazin cat si in posesia consumatorului. Denumit uneori vanzatorul tacit, datorita abilitatii de a influenta cumparatorii, ambalajul reprezinta si o modalitate de informare, transmitand personalitatea, pozitionarea si valoarea marfii pe care o gazduieste. Ambalarea corecta a untului si a smantanii, lactate grase si pretentioase din punct de vedere al perisabilitatii, asigura (pe langa comercializare sigura) mentinerea calitatii produselor si pastrarea o periada confortabila de timp. Dozarea acestor produse vascos-grase in ambalaje se face acum exclusiv cu masini automate pentru dozare-ambalare. La stabilirea si folosirea ambalajelor pentru unt si smantana sunt respectate standarde generate de dimensiuni si dispozitiile referitoare la productia si circulatia ambalajelor.

Untul, ambalat si pregatit pentru desfacere Mentinerea conservabilitatii si calitatii untului sunt caracteristici strict legate de modul cum acesta este ambalat. Untul se ambaleaza in vrac, sub forma de bloc, in timp ce preambalarea se face in pachete de diferite dimensiuni. Lazile folosite la ambalarea untului, confectionate din placaj sau carton, au o capacitate de 25 kilograme unt. Butoaiele si lazile folosite la ambalarea untului se recomanda a fi captusite cu hartie pergamentata, care se recomanda a fi sterilizata prin oparire sau prin mentinerea, timp de 10-12 ore, in saramura fiarta. Depozitarea hartiei pergamentate se face intr-un spatiu ferit de lumina solara, intr-o incapere racoroasa si uscata, fara mucegai. Lazile trebuie sa fie curate, dezinfectate, fara mirosuri straine. Intrebuintarea acestor ambalaje este unica, nemaifiind admisa refolosirea lor in industria alimentara sau in alimentatia publica. Pentru a putea indesa bine untul, lazile asezate pe masa de ambalare se fixeaza astfel incat, in timpul umplerii, sa nu apara posibilitatea deformarii. Indeosebi a peretilor laterali. Untul este introdus in lada, in calupuri de cate 2 kilograme odata, folosindu-se doua lopatele din stejar (cu maner), nefiind permis contactul cu mana operatorului. Untul scos din putinei se introduce intr-un bazin confectionat din otel inoxidabil sau, in absenta acestuia, se asaza direct pe masa de ambalare. In lada, untul se preseaza de la mijloc spre margine, astfel incat sa nu ramana spatii/intervale cu aer. Spre pachete, cu ajutorul portionatoarelor automate Este recomandabil ca ambalarea untului sa fie facuta imediat dupa fabricare, deoarece a fost confirmata modificarea proprietatilor acestuia, in conditii de depozitare urmata de ambalare in bloc. Astfel, cantarit dupa scoaterea din putinei, untul se introduce in gura de alimentare a masinii de ambalat, unde un surub-melc il capteaza si il preseaza printr-o deschizatura, scotandu-l sub forma unui calup paralelipipedic, care este – la randul sau – portionat cu alt dispozitiv de taiere. Imediat este ambalat. Ambalajele vor fi marcate cu urmatoarele specificatii: marca de fabrica, denumirea produsului, categoria si continutul de grasime, masa neta fara indicarea valorii tolerate, valoarea tolerata (separat), tara (la ambalajele de transport). Masinile de ambalat si portionat untul sunt de diverse tipuri. Avantajul folosirii masinilor automate este debitul mare, care variaza in functie de gramaj: 30-120 de pachete de 200 de grame/ora (360-1.440 kg unt/ora). Utilajele procesatorilor nostri pot portiona pachete de 25, 100, 200 si 250 de grame. Untul se inveleste in pergament inscriptionat cu caracteristicile prevazute de standard sau in foita metalizata captusita cu pergament subtire. Aceasta din urma asigura, pe langa o conservabilitate indelungata, o prezentare mult mai igienica. Pachetele de unt se transporta exclusiv in lazi de lemn sau cutii din carton. Depozitarea de scurta durata, ulterioara ambalarii (la fabrica), se face la o temperatura a aerului de 0-8 grade Celsius si o umiditate de 70-80%, timp de maximum 6 zile. In depozitele de fabrica, lazile cu unt se asaza pe gratare, asigurandu-se circulatia intensa a aerului. Se previne astfel umezirea si mucegairea ambalajului. Lazile se asaza la o distanta de cel putin 50 de centimetri fata de peretii incaperii si la cel putin 10 centimetri distanta unele de altele. Depozitarea de scurta durata se aplica untului care, dupa fabricare, este transmis retelelor comerciale spre desfacere. Untul topit se ambaleaza in bidoane metalice, butoaie sau lazi captusite cu saci de polietilena. Untul topit nu trebuie sa mai prezinte gustul dominat de materia prima, produsul avand la final o structura fin-nisipoasa si aroma specifica. Untul topit este absorbit limpede, fara vreun sediment, iar culoarea sa trebuie sa fie intre alb-galben si galben in toata masa, dupa racire. Smintana, pe banda Smantana, stratul superior de grasime colectat de la suprafata laptelui inaintea omogenizarii, prin procese accelerate de centrifuge sau separatoare, beneficiaza de procesare si ambalare pentru toate tipurile si sortimentele: cu continut diferit de grasime, cu necesar de transport si distributie la rece, cat si pentru cele cu durata de valabilitate extinsa (Extended Shelf Life) sau ultrapasteurizare (UHT). Acestea din urma nu necesita refrigerare. Ambalarea smantanii de consum se face indeosebi in ambalaje din polistiren (pahare cu gramaje diferite), dozarea produsului fiind realizata cu ajutorul unei masini automate de ambalare a produselor vascoase. Ambalarea smantanii dulci cu 8-10% grasime se efectueaza in ambalaje din masa plastica sau carton, cu capacitate de 0,01; 0,2; 0,25 si 0,5 kilograme. Cea cu o grasime de 20% si 35%, destinata unitatilor de alimentatie publica, este ambalata in bidoane. De orice tip ar fi, smantana poate fi ambalata conform si in borcane de sticla (extrem de rar), in pungi din materiale plastice si butelii din materiale plastice (rar). Inaintea ambalarii, masa fermentata se amesteca atent (3-15 minute), nu mai mult de 15-20 de rotatii ale agitatorului, pentru sustinerea/pastrarea coagului, se raceste la 16-18 grade Celsius si se conduce spre ambalare. Se recomanda culegerea libera a masei, pentru pastrarea unei mai bune vascozitati. Ambalarea produsului finit dintr-un rezervor nu trebuie sa depaseasca 4 ore, fara a permite accesul aerului in masa produsului. Ambalata, smantana se introduce in camere frigorifice, unde se raceste pana la 5-8 grade Celsius, temperatura la care se mentine timp de 6-12 ore (recipientele mici) si 12-48 ore (recipientele cu volum mare). Ambalaje pe masura, pentru smantana Pentru smantana, termoformarea este procedeul de realizare a ambalajelor de tip cutii, pahare, caserole. Folia este initial incalzita si deformata pentru a lua forma matritelor ce vor pleca spre umplere. Decuparea ambalajelor, inaintea umplerii, se efectueaza numai in cazul adaugarii imediate a smantanii. De obicei, decuparea ambalajului se face dupa inchidere, simultan cu taierea capacelor. Materialele folosite la ambalarea smantanii trebuie avizate conform dispozitiilor sanitare legale. Erorile tolerate la continutul ambalajelor de desfacere sunt de 6% pentru ambalaje pana in 100 de grame, 4% (peste 100 g) si 3% (peste 250 g). Ambalajele de transport in care se introduc ambalajele de desfacere nu se sigileaza si nu se marcheaza daca marcarea ambalajelor este vizibila de la exterior. Materialele folosite pentru ambalarea precedata de termoformare sunt variate, printre principalele lor caracteristici numarandu-se comportarea buna in asezarea smantanii, la interior. Este necesar ca termoformarea ambalajelor sa beneficieze si de o termosudabilitate, pentru a permite inchiderea etansa. Operatiunile de dozare a produsului si de inchidere a ambalajului se efectueaza intr-un tunel steril, in care se mentine o supra-presiune de maximum 0,4 bar, cu ajutorul aerului cald steril. Capacele predecupate sunt sterilizate la randul lor, fiind apoi aplicate pe ambalaje si inchise prin termosudare, pe marginea gurii acestora. Defecte ca urmare a ambalarii neconformeUntul ambalat neconform poate determina diverse defecte de structura: - goluri de aer in unt (untul nu este presat corespunzator in lazi sau unt care a provenit de la baterii diferite); - repartizarea neuniforma a apei din unt (malaxarea insuficienta inaintea ambalarii); - unt de diferite culori in acelasi ambalaj (ambalarea, in acelasi ambalaj, a untului provenit din baterii diferite); - unt stratificat (tasarea incorecta a untului in lazi, unt fabricat in procedeu continuu); - unt care cedeaza apa din compozitie (umplerea exagerata a putineiului); - picaturi tulburi de plasma in unt (urmarea spalarii insuficiente a boabelor de unt si a malaxarii lor insuficiente); - unt gresit ambalat, prin deformarea ambalajelor, inexistenta controlului existentei aerului in ambalaje si depozitare incorecta. Smantana este la fel de vulnerabila atunci cand este ambalata neconform, avand un grad ridicat de perisabilitate. In cazul nerespectarii anumitor norme tehnologice din timpul ambalarii si a operatiunilor imediat-premergatoare, se pot ivi situatii de aparitie a unor defecte. Defectele cel mai des intalnite la produsul finit, constatate in ultima etapa de fabricatie sunt: - aspectul stratificat (urmare a ambalarii unui produs neomogenizat sau a nerespectarii duratei de depozitare anterioara); - consistenta filanta (motivata de aparitia culturilor infectate si a nerespectarii tehnologiei de inoculare a culturilor); - gustul acru pronuntat (depozitarea indelungata sau la temperaturi prea ridicate, inaintea ambalarii finale); - gust oxidat, uleios (datorat descompunerii grasimii, neverificarea continutului de metale in materia prima); - gust de drojdii (urmare a nerespectarii regimului igienic si infectarii cu drojdii).