Specialist de primă mână, în domeniul politicilor agricole din România, cu stagii consistente la nivelul Uniunii Europene, nominalizarea domnului Achim Irimescu a reprezentat una dintre surprizele plăcute, în momentul formării guvernului Cioloș. Cu toate acestea, îndrăznim să spunem că actualul ministru al Agriculturii are de dus la capăt un mandat dificil, iar asta, din două motive: pe de o parte, vine la șefia MADR după ministeriatul celui mai eficient oficial de până acum, Daniel Constantin. Pe de altă parte, mandatul domniei sale nu se va întinde decât pe un an, până după alegerile parlamentare de la finalul lui 2016. Cu toate acestea, intențiile domniei sale nu sunt deloc minore, despre acestea vorbindu-ne în interviul de mai jos.PNDR 2014-2020 trebuie să fie un succesFabrica de Carne: Domnule Ministru, care credeți că sunt principalele puncte ale PNDR 2014-2020, destinat fermierilor, dar, prin extindere, și producătorilor români de alimente?Achim Irimescu: Aș numi aici mai multe programe: Sprijinul destinat fermelor de mici dimensiuni, prin care micii fermieri pot beneficia de sprijinul forfetar de 15 000 euro, pe baza unui plan de afaceri. Sprijinul pentru tinerii fermieri, prin care se acordă tinerilor fermieri până în 40 de ani, cu pregătire profesională, în valoare de până la 50 000 Euro, în baza unui plan de afaceri; Schema pentru micii fermieri, în scopul comasării exploatațiilor. Fermierii care se angajează să transfere exploatația prin cedarea pe termen lung a terenurilor în favoarea altui fermier, beneficiază de sprijin anual de până la 120% din plata pe care micul fermier ar fi primit-o pe Pilonul I; Servicii de  consultanța agricolă; Sprijinul pentru restructurare și modernizare, care va fi direcționat în principal către sectoarele identificate ca sectoare prioritare în cadrul analizei și anume porcine, bovine, păsări, legumicultura (inclusiv producția de material săditor) și culturile de câmp; Crearea și dezvoltarea grupurilor de producători si dezvoltarea cooperativelor agricole; Crearea lanțurilor alimentare integrate si a lanțurilor scurte, prin consolidarea poziției agricultorilor în cadrul lanțului alimentar. Abordarea integrată a investițiilor legate de producție, procesare si distribuție este sprijinită și stimulată prin promovarea conceptului de lanț alimentar prin care se urmărește îmbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiilor agricole și creşterea valorii adăugate a produselor agricole prin procesarea produselor la nivelul fermei şi comercializarea directă a acestora. Desigur, mai sunt și alte programe. Dar, orice s-ar întâmpla, actualu PNDR trebuie să fie un succes. FDC: Domnule ministru, înainte de nominalizarea dumneavoastră, foarte mulți proprietari de afaceri în Industria alimentară românească, deci, implicit, și cei din sectorul de carne, își exprimau dorința ca MADR să dezvolte o Direcție care să activeze pe această linie, până la nivel de Secretar de Stat. Mai există această intenție? Ei recunosc faptul că au un dialog foarte bun cu instituția pe care o conduceți, dar doresc să se simtă, oarecum, reprezentați, și la nivelul autorităților. Mai există această intenție?AI: Sigur. Am stabilit activitatea unei Direcții de Industrie Alimentară care, în opinia mea, până acum, nu și-a atins scopurile inițiale. Eu mi-aș dori o Direcție care să sprijine cât mai bine activitatea companiilor din această industrie, cu un management de calitate care să cunoască foarte bine regulamentele europene. Până la urmă, intenția mea este aceea de a împărți activitatea acestei Direcții, punând în complementaritate activitatea în sine de industrie alimentară cu aceea a unui departament de promovare a produselor agricole și alimentare. După cum știm, România are produse de o calitate de excepție. Putem pune alături de orice produs din afară și produsele românești dar, din păcate, acestea nu ajung în galantarele marilor magazine din străinătate, mai ales ale celor din Vest. De aceea, am în intenție să revizuiesc puțin politica de susținere a producătorilor și consumatorilor români, printr-o anumită protecție față de importuri. Pentru că importurile se fac în detrimentul producătorilor români. Iar acestea sunt din aproape fiecare sector al Industriei Alimentare, fie că vorbim despre carne, despre lactate sau despre legume și fructe. Îmi amintesc de faptul că un oficial european pleca de fiecare dată de aici cu lădițe de roșii românești și, iată, din păcate, am devenit un importator net de tomate. Dar, referindu-mă strict la întrebare, este greu să vă spun dacă voi numi un Secretar de Stat la această Direcție. Soluția de acum, aceea care cuprinde și sectorul de pescuit și acvacultură, este destul de bună. Problema este însă aceea de a eficientiza activitatea acestei Direcții.   România importă cca 66 % din produsele alimentareFDC: Imediat după impunerea de către Moscova a embargoului, efectul de domino ne-a atins și pe noi. Iată, însă, că relațiile dintre Rusia și Turcia s-au deteriorat, iar jucătorii din piață se așteaptă ca producătorii de alimente din Turcia să își mărească prezența pe piața românească. S-a efectuat, la nivel de MADR, vreo evaluare a noii situații apărute, pentru a putea contracara eficient eventualele neajunsuri?AI: Nu aș putea să spun că s-a efectuat o asemenea evaluare, în condițiile în care nu avem, la nivel de minister, o echipă de analiști. Dar, propria mea evaluare este următoarea: Pericolul cel mai mare pentru producătorii români, în condițiile în care ne confruntăm cu o criză pe piața laptelui și a cărnii de porc, să avem probleme suplimentare și din această cauză. Este adevărat, Turcia nu este producător de carne de porc, dar din această țară pot veni produse alimentare care să compenseze eventualele scăderi de pe piața românească, mai ales prin carnea de pui, dar și lactate sau legume. Din păcate, per general, piața autohtonă nu este acoperită de produse alimentare românești decât într-o proporție de cca 33 %.   Voi participa la Meat & Milk 2016FDC: Știu că la nivelul Uniunii Europene există o inițiativă de reglementare a relației dintre furnizorii de alimente și marile lanțuri de magazine. Mai mult decât atât, știu că sunt cazuri în care, la nivel național, guvernele au intervenit direct pentru a mai tempera ”elanul” marelui retail, în relația cu furnizorii. Există vreo inițiativă în acest sens a MADR-ului, sau se așteaptă reglementarea europeană?AI: Dacă ne aducem aminte, România chiar a adoptat un Cod de Bune Practici, privind relația dintre magazine și furnizorii de alimente, dar acest Cod nu s-a aplicat niciodată, din păcate. De aceea, noi suntem cu ochii pe Comisia Europeană. Sigur, aici trebuie spus că echilibrul este foarte delicat, pentru că întotdeauna, trebuie să ai în vedere consumatorul. Pe de o parte, hipermarketurile au permis ca prețurile să coboare permanent, iar consumatorii s-au bucurat, dar, pe de altă parte, problema este că, pe o piață europeană unică, sunt magazine care preferă să aducă mărfuri de acolo unde este mai ieftin. În plus, este greu de crezut că un guvern tehnocrat, precum cel din care fac parte, care nu are decât un mandat de un an, poate să promoveze un act normativ care să nu contravină legislației europene și care să reglementeze aceste relații. Așa că, nu ne rămâne altceva de făcut, deocamdată, decât să fim cu ochii pe Bruxelles, iar, atunci când se vor dezbate noile reglementări, să ne promovăm interesele. FDC: Cu siguranță, această temă va fi dezbătută pe larg la ediția a V-a a Conferinței Internaționale Meat & Milk, din acest an.AI: Conferință la care voi participa cu mare drag și mare interes, vă asigur încă de pe acum. FDC: Vă mulțumim!