Acvacultura este unul dintre pilonii principali in viitoarea politica europeana din domeniul pescuitului, mai este de parere presedintele Rompescaria. Alocarea financiara pentru acvacultura, in cazul Romaniei, va fi cel putin la nivelul actual in viitoarea politica comuna a pescuitului, ceea ce ne va pemite sa ne dezvoltam, atat pe tehnologii, dar si ca organizare de piata, a spus ªtefan, citat de Agerpres. In prezent, Romania beneficiaza pentru acvacultura de 140 milioane euro prin Programul Operational de Pescuit (POP) - Axa 2. Potrivit presedintelui Rompescaria, tara noastra ar putea produce in cele 100 de mii de hectare de amenajari piscicole pe care le detine intreaga cantitate de peste consumata pe piata din specii autohtone, daca ar functiona la intreaga capacitate. In Romania avem 100.000 de hectare de suprafata piscicola, iar daca Romania ar produce la capacitate in fermele pe care le are, ar putea avea asigurata intreaga cantitate de peste autohton care se consuma in Romania. Nu este vorba de specii de cod, ton sau macrou, care nu se pot produce prin acvacultura, dar putem diversifica speciile traditionale de somn, salau si stiuca. Cred ca o promovare mai eficienta si o piata mai bine aranjata ar putea aduce un consum de 50.000 de tone de peste de apa dulce anual, fata de 20.000 de tone in prezent, adica cel putin 25% din consumul total de peste din Romania, a explicat seful Rompescaria. Desi consumul de peste pe cap de locuitor a crescut in ultimii ani in Romania, acesta ramane, inca, la un nivel scazut in comparatie cu cel din tarile UE. Acum trei ani, consumul de peste in Romania era 5 kilograme/loc uitor intr-un an, fata de 25 de kg - consumul mediu in UE. Desi consumul a mai crescut fata de anii trecuti, acest lucru nu se datoreaza unei campanii nationale de promovare a consumului de peste in Romania. Aici avem deficiente ca prin programul operational nu s-au facut si nu se fac prefinantari pe proiecte ale asociatiilor de profil in vederea organizarii de targuri si expozitii pentru cresterea consumului de peste. Producatorii sunt prea saraci ca sa sustina campanii TV in acest sens, a subliniat Gheorghe ªtefan. Principala problema a Romaniei ramane, insa, organizarea de piata in domeniul acvaculturii si pescuitului, considera presedintele Rompescaria, care a explicat deficientele relatiei dintre producatori si distribuitori. Cred ca la ora actuala, in Romania, este mai usor sa produci decat sa vinzi. In mod normal fermierii ar trebui doar sa produca, iar politica de piata ar trebui facuta de organizatii si de autoritatile competente ale statului membru. La ora actuala, in Romania exista o ruptura intre producatori si marile lanturi de magazine sau o relatie dominanta fata de producatori. Avem o volatilitate mare a preturilor, iar in lipsa unui organism intermediar care sa preia aceasta volatilitate, producatorul poate ajunge rapid in faliment, a subliniat ªtefan. Pe de alta parte, presedintele Rompesacaria a apreciat masurile de intarire a rolului organizatiilor de producatori si a celor profesionale in administrarea sectorului pescaresc din statele membre, in noua politica comuna, deoarece acest lucru va permite cheltuirea eficienta a viitoarelor fonduri. In opinia acestuia, reducerea fondurilor in viitoarea politica de pescuit a Uniunii Europene pe Axa 1, destinata adaptarii flotei de pescuit, nu va afecta Romania deoarece, in prezent, functioneaza doar doua nave mai mari de 12 metri. Romania beneficiaza, pana in 2013, de peste 307,618 milioane euro prin POP pentru finantarea investitiilor in domeniul pescuitului, acvaculturii si procesarii, din care 230,714 milioane euro reprezinta asistenta UE prin Fondul European pentru Pescuit (FEP), iar diferenta este asigurata din bugetul national. Axa 1 destinata adaptarii flotei de pescuit are alocata o suma 13 milioane euro, Axa 2 pentru acvacultura - 140 milioane euro, Axa 3 pentru masuri de interes comun - 40 milioane euro, Axa 4 - dezvoltarea zonelor pescaresti - 100 milioane, iar asistenta tehnica - 14,3 milioane euro. Pana la jumatatea acestui an, au fost atrase 11,5% din fondurile europene alocate prin POP 2007-2013.