In conditiile in care preturile alimentelor continua sa creasca pe fondul deprecierii situatiei economice, un business cu pui de gaina de carne pare rentabil chiar si la nivel de crescatorie familiala. In plus, sa nu uitam ca revolutia gandirii ii face pe consumatori sa se orienteze tot mai mult catre hrana usoara, cat mai naturala si neprocesata. Puiul devine astfel un inlocuitor al porcului, cel putin in Romania, unde nu exista o cultura dezvoltata a carnii de vita sau a specialitatilor din rata ori gasca. La nivelul profitului, cresterea puilor de gaina pentru carne poate fi un proces mai rentabil, pretul pe kilogram pentru carnea de pasare pare sa faca acest tip de carne mai atractiv in fata consumatorului. Totusi, anul 2010 a dus la o contractare cu aproximativ 20% a consumului de carne de pasare, considera Ilie Van, presedintele Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania (UCPR), citat de publicatia „Curentul”. Oficialul subliniaza ca anul trecut nu a fost deloc usor pentru crescatorii de pasari, avand in vedere ca, pe langa inrautatirea conditiilor economice, acestia au fost nevoiti sa se descurce si fara subventii, facand totusi fata cresterii preturilor pentru cereale si furaj. Pe de alta parte, producatorii au fost obligati sa mentina acelasi nivel al preturilor, din cauza puterii de cumparare a consumatorilor. Totusi, cresterea puilor pare sa fie o afacere de succes, avand in vedere gigantii din industria de profil. Pe de alta parte, intr-o industrie dominata de holdinguri locale sau internationale, producatorilor mici le este foarte greu sa se impuna sau sa reziste pe piata, in acest business fiind recomandate asocierile intre producatori, astfel incat acestia sa dispuna de resurse mai mari, sa aiba acces mai usor la diverse tipuri de finantare si, nu in ultimul rand, pentru ca structura formata sa aiba o mai mare putere de negociere pe piata comerciala. Crescatoria Infiintarea unei crescatorii de pui de gaina de carne are cateva avantaje in raport cu alte tipuri de ferme: in primul rand, investitia este mai scazuta decat in cazul unei ferme de pasari ouatoare, puiul broiler, pentru carne, are o rata de conversie a investitiei mult mai buna, ceea ce inseamna ca necesarul de hrana pe kilogram/corp este mai scazut in raport cu alte animale, ca sa nu uitam ca cererea pentru acest tip de carne este mai ridicata comparativ cu cea pentru alte tipuri de carne. De altfel, rata de conversie a hranei pe kilogram/corp la puii de carne s-a imbunatatit treptat, astfel ca, daca in urma cu aproximativ cinci ani un pui avea nevoie de doua luni pentru a ajunge la greutatea potrivita pentru sacrificare, in prezent, in crescatoriile specializate, acesta are nevoie doar de o luna. Nutritionistii estimeaza ca, in urmatorii cinci ani, greutatea broilerilor se va dubla, reducandu-se consumul de hrana si timpul necesar pentru ca puiul sa ajunga la greutatea optima de abatorizare. Puii hybrid broiler sunt crescuti in hale ventilate sau in baterii, curate si dotate cu sisteme de hranire si de adapare. Densitatea medie intr-o crescatorie ar trebui sa fie de aproximativ 34 de capete pe metru patrat pentru o greutate a pasarii ce nu depaseste un kilogram, scazand pana la noua pasari pe metru patrat cand acestea au o greutate care depasesc 3,8 kilograme fiecare. In cazul puilor adusi pentru popularea fermei, densitatea poate sa fie de 18-20 pe metru patrat cu conditia ca la 35 de zile sa fie sacrificat un sfert din lot, iar la 42 de zile sa fie sacrificat restul lotului. Este de retinut faptul ca intr-o astfel de crescatorie este necesara existenta luminii artificiale pentru influentarea programului de hrana, astfel incat pasarile sa aiba lumina 23-24 de ore/zi. Un pui are un raport de 1,8 litri apa pentru un kilogram de furaj. Furajarea Avand in vedere dezvoltarea rapida a puilor de carne, este destul de dificil de stabilit cerintele energetice zilnice, puii schimbandu-si zilnic greutatea corporala. In tara noastra, puii de carne au ratii cu un nivel energetic de circa 3.000 de kilocalorii/kilogram de furaj pentru perioada de crestere. Proteina bruta administrata ar trebui sa reprezinte peste 22% din ratia zilnica, iar retetele furajere trebuie sa asigure nivelul optim de vitamine A, D, E, K, B complex, C, PP si sarurile minerale Ca, P, Mg, Na, Cl, K, Mn, Fe, Cu, I, Zn, Se, Co. Pentru realizarea nivelului energetic al retetelor puilor pentru carne, cel mai potrivit nutret este porumbul, care ar putea reprezenta intre 55 si 65% din amestec. O parte din porumb poate fi inlocuita cu ovaz decorticat cu adaos enzimatic si de grasimi. Pentru asigurarea nivelului proteic, se utilizeaza srot de soia care poate reprezenta 15-30% din amestec, srot de floarea-soarelui cernut (10-20% din amestec), drojdii furajere (2-10%), uruieli de mazare (10-15%). Lucerna poate fi, de asemenea, o sursa importanta de proteina pentru puii de carne, avand o valoare biologica ridicata, dar si un continut bogat de aminoacizi ca lizina, arginina si leucina. De asemenea, lucerna verde contine si mineralele de baza: calciu, fosfor, potasiu, magneziu, zinc, mangan, cobalt, iod, oferind in plus o digestibilitate ridicata a principalelor substante nutritive. Furajarea puilor pentru carne se face la discretie, cu furaj granulat. Granulele au dimensiuni mai mici de 2 mm in cazul retetelor starter si 4-5 mm in continuare. Ce prefera consumatorul roman? Un studiu realizat de Mednet, arata ca principalele categorii de carne cumparate sunt: pui (91,9%), porc (59,0%), vita/vitel (41,0%), carne semipreparata (mici, carnati, carne marinata) (38,6%), curcan (16,1%), organe (15,5%), miel/oaie (7,8%), precum si diverse alte tipuri cum ar fi: vanat, rata, nutrie, iepure si peste. De asemenea, consumatorul prefera carnea refrigerata 90,9%, in timp ce carnea congelata este preferata de 60,7% dintre respondenti. Totodata, datele studiului ilustreaza faptul ca, in Romania, aproape 50% dintre respondenti obisnuiesc sa consume carne zilnic sau aproape zilnic. Cat despre sortimentele de carne de pui preferate, cei mai multi romani cumpara pui intreg – 76,4%. Pe locul doi in topul vanzarilor este pieptul de pui dezosat – 46,8%. Urmeaza pulpele de pui cu os – 42,9%, pulpele de pui dezosate – 35,9%, pieptul de pui cu os – 31,1%, aripile – 21,3% tacamurile – 9,6%, organele – 5,9% si caserolele pentru gratar – 4,7%.