Potrivit unui comunicat transmis revistei Meat.Milk de către Comisia Europeană, în conformitate cu Pactul verde european și cu obiectivul UE de a deveni prima economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050, Comisia a adoptat astăzi o versiune revizuită a Orientărilor privind ajutoarele de stat din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii după 2021 („Orientările privind ETS”).

Acestea vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2021, odată cu începerea noii perioade de comercializare din cadrul ETS, și vor înlocui orientările anterioare, adoptate în 2012.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Pentru a combate în mod durabil schimbările climatice și pentru a realiza obiectivele Pactului verde, trebuie să stabilim un preț al emisiilor de dioxid de carbon, evitând în același timp relocarea acestora. Orientările revizuite privind ajutoarele de stat din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii adoptate astăzi constituie un element important al acestui proiect.

Orientările le permit statelor membre să sprijine acele sectoare care, din cauza costurilor indirecte ale emisiilor, sunt cel mai mult expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. În același timp, orientările contribuie la realizarea unei decarbonizări a economiei care să fie eficientă din punctul de vedere al costurilor, prin evitarea supracompensării și a denaturărilor nejustificate ale concurenței pe piața unică”.

Controlul UE în materie de ajutoare de stat joacă un rol important în ceea ce privește asigurarea faptului că Europa își îndeplinește obiectivele prevăzute în Pactul verde. Pentru a profita pe deplin de avantajele oferite de fondurile publice limitate, este esențial ca normele privind ajutoarele de stat să își aducă în continuare contribuția. Acest lucru înseamnă asigurarea faptului că banii publici nu elimină cheltuielile private și menținerea unor condiții de concurență echitabile pe piața unică, reducând totodată la minimum costurile suportate de contribuabili.

Orientările privind ETS vizează reducerea riscului de „relocare a emisiilor de dioxid de carbon”, situație în care întreprinderile își mută producția în țări din afara UE cu politici mai puțin ambițioase privind clima, ceea ce duce la o activitate economică mai scăzută în UE și nu permite reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial.

În special, orientările le permit statelor membre să compenseze întreprinderile din sectoarele expuse riscurilor pentru o parte din prețurile mai mari ale energiei electrice care rezultă din semnalele privind prețul carbonului create de EU ETS (așa-numitele „costuri indirecte ale emisiilor”).

În același timp, supracompensarea întreprinderilor ar risca să fie incompatibilă cu semnalele privind prețul create de EU ETS pentru a promova o decarbonizare a economiei care să fie eficientă din punctul de vedere al costurilor și ar risca să genereze denaturări nejustificate ale concurenței pe piața unică.

În acest context, Orientările revizuite privind ETS:

1. vor direcționa ajutoarele numai către sectoarele expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte ridicate ale emisiilor și a expunerii semnificative a acestora la comerțul internațional. Pe baza unei metodologii obiective, sunt eligibile 10 sectoare și 20 de subsectoare (comparativ cu 14 sectoare și 7 subsectoare, în temeiul orientărilor anterioare);
2. vor asigura o rată de compensare stabilă de 75 % în noua perioadă (redusă de la 85 %, cât era la începutul perioadei anterioare de comercializare din cadrul ETS) și vor exclude compensațiile pentru tehnologiile ineficiente, pentru a stimula în continuare întreprinderile să fie eficiente din punct de vedere energetic, și
3. vor condiționa acordarea compensării de depunerea de către întreprinderile în cauză a unor eforturi suplimentare de decarbonizare, cum ar fi respectarea recomandărilor efectuate în urma auditului privind eficiența lor energetică.

De asemenea, orientările țin seama de particularitățile întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), în conformitate cu Strategia pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală, prin exceptarea acestora de la noua cerință privind condiționalitatea, în vederea limitării sarcinii lor administrative.

În conformitate cu Orientările privind o mai bună legiferare, Comisia a finalizat o analiză amplă și o evaluare a impactului, efectuate cu sprijinul unui consultant extern. În acest context, Comisia a organizat numeroase consultări, inclusiv o consultare publică bazată pe un chestionar și o consultare specifică, pentru a colecta contribuțiile sectoarelor interesate. De asemenea, în cadrul unei consultări publice în perioada 14 ianuarie­10 martie 2020, Comisia a solicitat opiniile părților interesate relevante cu privire la orientările revizuite. Toate informațiile referitoare la consultarea publică sunt disponibile online.

Noile orientări, Raportul de evaluare a impactului și toate documentele justificative sunt disponibile aici.

În prezent, Comisia evaluează și revizuiește și alte orientări privind ajutoarele de stat, inclusiv Orientările privind ajutoarele de stat pentru energie și mediu, pentru a se asigura că acestea sunt pe deplin aliniate cu obiectivele verzi și digitale ale Comisiei.

Context

În decembrie 2019, Comisia Europeană a prezentat Pactul verde european, o foaie de parcurs menită să asigure durabilitatea economiei UE și realizarea neutralității climatice până în 2050, prin transformarea provocărilor legate de climă și de mediu în oportunități în toate domeniile de politică și prin garantarea unei tranziții care să fie echitabilă pentru toți și favorabilă incluziunii tuturor.

EU ETS este una dintre componentele esențiale ale politicii UE de combatere a schimbărilor climatice, reprezentând instrumentul său cheie pentru reducerea într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor a emisiilor de gaze cu efect de seră. Instituit în 2005, ETS reprezintă prima piață majoră a carbonului la nivel mondial și rămâne cea mai mare piață de acest tip. Sistemul funcționează în toate cele 27 de țări ale UE și în Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Regatul Unit face parte din EU ETS până la încheierea perioadei de tranziție.

În temeiul Protocolului privind Irlanda și Irlanda de Nord, EU ETS se va aplica Regatului Unit și pe teritoriul acestuia în ceea ce privește Irlanda de Nord în măsura în care se aplică generării, transmiterii, distribuției și aprovizionării cu energie electrică, comerțului cu energie electrică angro sau schimburilor transfrontaliere de energie electrică.

Prin stabilirea unui preț pentru carbon, EU ETS generează rezultate concrete pentru mediu: Uniunea Europeană este deja pe cale să își îndeplinească obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilit pentru 2020.

Săptămâna trecută, Comisia a prezentat un plan de reducere suplimentară a emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030. De asemenea, până în iunie 2021, Comisia va examina și, după caz, va propune revizuirea tuturor instrumentelor de politică relevante pentru a realiza reducerile suplimentare ale emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv a Directivei EU ETS.

În urma examinării instrumentelor de politică legate de climă, inclusiv a inițiativei pentru crearea unui mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, Comisia va verifica dacă este necesară o revizuire sau o adaptare a Orientărilor privind ETS pentru a se asigura coerența cu obiectivul neutralității climatice și pentru a contribui la îndeplinirea acestuia, respectând totodată condițiile de concurență echitabile.