298
În sfârșit, a apărut primul studiu amănunțit legat de comportamentul de consum al românilor în timpul crizei pandemice. Tema este cât se poate de importantă, pentru că modificările cauzate de restrictiile din 2020 și 2021 au determinat și modificările de consum ulterioare, din acest an, cauzate de creșterea galopantă a tuturor prețurilor, precum și de temerile ridicate de războiul din Ucraina. Un fapt salutar, studiul a fost realizat de această dată de un colectiv de specialiști români, mai precis de Diana E. Dumitras, Rezhen Harun, Felix H. Arion, Daniel Chiciudean, Eniko Kovacs, Camelia F. Oroian, Andra Porutiu și Iulia C. Muresan, de la USAMV Cluj-Napoca. Iată concluziile acestora.
Date preliminare
Comportamentul de consum de alimente în timpul pandemiei de COVID-19 s-a schimbat la nivel mondial ca urmare a restricțiilor impuse de lege și/sau din cauza fricii de contaminare. Deși există unele asemănări între țări, există încă multe particularități pentru fiecare națiune.
Prezentul studiu s-a concentrat pe consumatorii români și pe comportamentul lor de consum legat de patru categorii principale de alimente: fructe și legume, carne și produse din carne, pâine și produse de panificație și lapte și produse lactate.
Frecvența cumpărăturilor, obiceiurile de cumpărături, locul de cumpărare și preocupările legate de locul achiziționării produselor alimentare în timpul pandemiei de COVID-19 au fost analizate în comparație cu perioada pre-COVID-19 folosind statistici descriptive și statistici inferențiale privind un sondaj online.
Trei tipuri de comportament au fost identificate ca fiind legate de frecvența de cumpărare și de organizarea unei liste de cumpărături (mai rar, fără schimbare, mai des).
Două grupuri de consumatori au fost identificate ca fiind legate de locul de cumpărare a alimentelor: persoane cu aceleași obiceiuri și persoane cu obiceiuri noi.
Preocupările legate de amplasarea magazinelor și de alegerea cumpărării direct de la producători au fost investigate și folosind regresia logistică ordonată. Studiul empiric a scos la iveală noile modele de consum cu o reflecție asupra tendințelor viitoare.
Eșantionarea respondenților
Eșantionul respondenților a fost compus din 61,1% femei și 38,9% bărbați. Distribuția respondenților în funcție de vârstă a fost conformă cu populația inițială, aproximativ jumătate având vârsta cuprinsă între 18 și 39 de ani.
În ceea ce privește nivelul de studii, majoritatea aveau studii universitare, cu un procent ceva mai mic în cazul județului Bihor. Venitul net lunar al gospodăriei a variat.
În total, 90,2% dintre respondenți aparțineau gospodăriilor de până la patru membri, din care 8% locuiau singuri. Au fost 51,3% familii cu copii, din care 7,7% au avut mai mult de doi copii.
Eșantionul a fost reprezentativ pentru toate categoriile de muncă, categoria principală fiind cei angajați. S-au constatat diferențe semnificative statistic între județe în ceea ce privește caracteristicile socio-demografice (p < 0,01).
Factorii de restricție
Răspândirea neașteptată și rapidă a pandemiei de COVID-19 a împins oamenii să experimenteze noi obiceiuri de viață. Pentru a împiedica răspândirea virusului, oamenii au fost nevoiți să respecte mai multe restricții impuse de lege, o mare parte a populației fiind nevoită să stea acasă.
În România, ca răspuns la evoluția epidemiei, guvernul a declarat stare de urgență pe 16 martie 2020, pentru o durată de 30 de zile, care a fost ulterior extinsă. Legislația provizorie a fost adoptată prin ordonanțe militare.
Pe 29 martie 2020 a fost instituit un blocaj la nivel național, prin Ordonanța militară nr. 3 care a implicat mai multe măsuri de constrângere, cum ar fi raza de mișcare restrânsă, lucru la distanță, închiderea temporară a restaurantelor, cafenelelor, centrelor comerciale (cu excepția vânzării de alimente) și a piețelor de fermieri, orele reduse de deschidere ale magazinelor alimentare și alte restricții.
În data de 15 mai 2020, a fost instituită starea de alertă [3], prin care unele dintre restricții au fost încă păstrate (de exemplu, orele reduse de deschidere a magazinelor alimentare, piețele fermierilor închise). Toate acestea au condus la schimbări în comportamentul zilnic de cumpărare al majorității consumatorilor, precum și în stilul de viață și obiceiurile alimentare în România și în alte țări.
Frecvența cumpărării produselor alimentare
Cea mai afectată categorie de alimente au fost fructele și legumele, aproximativ 58% dintre respondenți au acceptat că nu și-au schimbat comportamentul de cumpărare din punct de vedere al frecvenței, urmat de carne și produse din carne cu 61%, pâine și produse de panificație cu 64% și lapte și produse lactate cu 66%.
Procentul de persoane care au cumpărat mai rar a variat în funcție de categoria de alimente și județ: 25,4% până la 39,5% pentru fructe și legume, 23,9% până la 36,4% pentru carne și produse din carne, 28,2% până la 36,6% pentru pâine și produse de panificație și 15,6% până la 34,9% pentru lapte și produse lactate.
Procentul de persoane care au cumpărat mai des a fost cel mai mic, cu până la 14% în cazul fructelor și legumelor, 16,1% în cazul cărnii și produselor din carne, 11,8% în cazul laptelui și produselor lactate și 9,1% în cazul pâinii și al produselor lactate. produse de patiserie.
Comparând obiceiurile între județe, am constatat o diferență statistică pentru lapte și produse lactate (p < 0,01), un procent mai mare de consumatori care au cumpărat mai des fiind întâlniți în județele Bistrița-Năsăud și Satu-Mare. Modificările au fost similare pentru celelalte categorii de alimente (p > 0,05).
Obiceiurile de cumpărături
Aproximativ 20% dintre respondenți au declarat că după starea de urgență au verificat mai rar proviziile de mâncare de acasă înainte de a merge la cumpărături, în timp ce aproximativ 30% au verificat mai des proviziile.
Obiceiurile legate de scrierea unei liste de cumpărături s-au schimbat pentru 46% dintre respondenți, restul alegând fie să facă o listă mai des (14,3% la 28,5%), fie mai rar (14,3% la 24,7%). Aproximativ 35% dintre consumatori au declarat că au planificat meniul mai des decât înainte, în timp ce doar 15% au planificat mai rar.
Alegerea de a cumpăra mai des ceea ce este atractiv fără planuri anterioare părea să fie cazul unui procent relativ mic de consumatori (17%). Diferențele statistice între județe au fost găsite doar pentru afirmația ”Nu fac planuri și cumpăr ceea ce este atractiv” (p < 0,01).
Un procent mai mare de consumatori care cumpără mai des ceea ce este atractiv a fost înregistrat în judeţul Bistriţa-Năsăud comparativ cu celelalte judeţe.
Alegerea de a cumpăra mai des ceea ce este atractiv fără planuri anterioare părea să fie cazul unui procent relativ mic de consumatori (17%). Diferențele statistice între județe au fost găsite doar pentru afirmația ”Nu fac planuri și cumpăr ceea ce este atractiv” (p < 0,01).
Locul de achiziție a produselor alimentare
Aproximativ 32% dintre consumatori au ales să cumpere fructe și legume din alte locuri decât de unde erau obișnuiți să le cumpere, 23% în cazul cărnii și pâinii și 21% în cazul laptelui și al produselor lactate.
Supermarketurile au predominat pentru toate cele patru categorii, urmate de magazinele de specialitate și producătorii direcți. Magazinele online nu au fost populare în perioada pre-COVID-19 și au devenit o opțiune pentru un grup foarte mic de consumatori după starea de urgență (aproximativ 1%).
În general, oamenii au trecut de la piețele fermierilor și magazinele specializate la supermarketuri. Mai puțin de 2% au consumat fructe și legume, carne și produse lactate din producția proprie, iar puțin mai mulți au ales să își gătească propria pâine acasă (aproximativ 3%).
Când s-au comparat obiceiurile celor două grupuri între județe, s-a constatat că schimbările au fost similare pentru toate categoriile de alimente (p > 0,05). Cele două grupuri de consumatori au fost analizate în continuare în ceea ce privește preocuparea lor legată de locul de cumpărare, adică ”Alegerea de a cumpăra produse alimentare din magazinele din apropierea casei” și ”Alegerea de a cumpăra direct de la producători, mai degrabă decât din magazine mai mari, cum ar fi supermarketuri sau hipermarketuri”.
Grupul de consumatori care au ales să nu schimbe locul de cumpărare în timpul pandemiei a fost influențat doar de sexul lor (p < 0,05). Respondenții de sex masculin au fost mai puțin preocupați de locul de cumpărare în cazul tuturor celor patru produse alimentare.
Diferențele în funcție de vârstă
Respondenții cu vârste cuprinse între 40 și 59 de ani au fost mai preocupați să cumpere fructe, legume și carne în apropierea casei lor, poate fiind mai conștienți de asigurarea unei diete diversificate și sănătoase.
Mai mult, consumatorii peste 60 de ani au fost mai preocupați de unde să cumpere fructe și legume după starea de urgență, acest grup fiind îngrijorat și de o alimentație sănătoasă.
Modelele nesemnificative în cazul pâinii și produselor lactate pot fi explicate prin prezența magazinelor de specialitate în cartiere, nereprezentând astfel o preocupare.
Preocuparea legată de cumpărarea produselor alimentare direct de la producători nu este influențată de sex, venit și nici de nivelul de educație (p > 0,05). Grupul de consumatori care au ales să nu schimbe locul de cumpărare după starea de urgență COVID-19 a fost influențat de vârsta lor (p < 0,05).
În cazul tuturor produselor alimentare, consumatorii cu vârsta peste 40 de ani au fost mai preocupați, fiind conștienți de importanța consumului de produse proaspete, cel mai probabil fiind dispuși să păstreze sursa pe baza experienței anterioare.
În plus, familiile cu copii au fost mai preocupate de cumpărarea de fructe, legume și carne direct de la producători (p < 0,05). Analiza grupului care a ales să schimbe locul de cumpărare indică faptul că vârsta nu este un factor de influență în cazul laptelui și al produselor lactate (p > 0,05), în timp ce este în cazul celorlalte trei categorii de alimente (p < 0,05). ).
Cu toate acestea, consumatorii cu copii sunt mai preocupați de cumpărarea laptelui direct de la producători (p < 0,05).
Frecvența de cumpărare
Analiza frecvenței de cumpărare a produselor alimentare în timpul pandemiei de COVID-19 a condus la trei comportamente distincte de cumpărare a consumatorilor, fiecare cu particularitățile sale în ceea ce privește cele patru categorii de alimente: fructe și legume, carne și produse din carne, pâine și produse de panificație, și lapte și produse lactate.
Cele trei grupuri sunt următoarele:
-oameni care au cumpărat mai rar,
-oameni cu aceleași obiceiuri și
-oameni care au cumpărat mai des.
Modificări s-au produs pentru toate cele patru categorii de alimente, cel mai mare procent de persoane cu comportament diferit în cazul fructelor și legumelor și cel mai mic procent în cazul pâinii și produselor de panificație.
Tendința a fost de a cumpăra mai rar în cazul consumatorilor care și-au schimbat obiceiurile, deși a existat un grup restrâns care a declarat că cumpără mai des. Alte studii au găsit, de asemenea, o frecvență mai mică a cumpărăturilor alimentare.
Comportamentul grupului care a cumpărat mai des produse alimentare poate fi explicat prin schimbarea generală a stilului de viață în timpul pandemiei cu oameni care lucrează de acasă.
Deși la nivel național, un mic procent de oameni lucrau de acasă (2,5% în 2020 conform bazei de date Eurostat), s-au observat schimbări din cauza situației generale de pandemie.
Acest lucru s-a observat pentru toate produsele cu excepția pâinii și a produselor de panificație, constatare care poate fi explicată datorită obiceiurilor generale ale consumatorilor români de a cumpăra pâine de mai multe ori pe săptămână și unele chiar zilnic.
Pâinea reprezintă unul dintre principalele produse alimentare consumate, România fiind în topul țărilor cu cel mai mare consum de grâu pe cap de locuitor.
Organizarea cumpărăturilor
În al doilea rând, analiza sa concentrat pe înțelegerea dacă organizarea cumpărăturilor alimentare s-a schimbat din cauza pandemiei de COVID-19. Descoperirile au relevat trei tipuri de comportament:
-oameni care au acționat mai des,
-oameni care au acționat la fel și
-oameni care au acționat mai des.
Aproximativ jumătate dintre respondenți s-au comportat diferit după starea de urgență în comparație cu perioada pre-COVID-19.
S-au produs modificări în ceea ce privește verificarea proviziilor alimentare, realizarea unei liste și plan meniul înainte de sesiunea de cumpărături. În unele cazuri, aceste obiceiuri au apărut mai des, în alte cazuri mai rar.
Autorii studiului s-au așteptat să găsească schimbări în acest sens din cauza restricțiilor impuse de stat, precum orele limitate de deschidere și completarea unui formular de părăsire a locuinței, dar și din cauza fricii de contaminare și răspândire a virusului care a fost prezent în rândul românilor indiferent de vârstă.
Teama de acces limitat la alimente încurajează oamenii să cumpere cantități mai mari decât de obicei, asigurând astfel proviziile de hrană în gospodăria lor. Modificări de comportament legate de planificarea unui meniu au apărut și din cauza schimbărilor în obiceiurile alimentare.
Oamenii care erau obișnuiți să mănânce prânzul și/sau cina în afara casei au fost forțați să-și schimbe obiceiurile în timpul blocării către gătit acasă și/sau livrare online.
Gătitul acasă a fost văzut ca unul dintre efectele pozitive ale pandemiei [57], oamenii dezvoltând sau recâștigând abilitățile de gătit pe măsură ce aveau mai mult timp pentru a pregăti mâncarea. Mai mult, gătitul acasă este considerat o modalitate mai bună de a asigura o dietă sănătoasă decât mâncatul în afara casei.
Alegerea locului de achiziție
Din punct de veder al locului de achiziție au fost identificate două grupuri de comportamente de cumpărare ale consumatorilor legate de locul de cumpărare a alimentelor:
-persoane cu aceleași obiceiuri și
-persoane cu obiceiuri noi.
Schimbările au avut loc prin trecerea de la un tip de punct de vânzare la altul și au variat între categoriile de alimente.
Mulți consumatori au ales să cumpere din supermarketuri, alegerea lor bazându-se probabil pe comoditatea ”ghișeului unic” și pe măsurile stricte de igienă luate. Magazinele de specialitate sunt, de asemenea, populare, în special pentru carne, lactate și produse de panificație, astfel de magazine fiind situate în vecinătatea consumatorilor.
Producția proprie a fost raportată într-un procent mic, cel mai probabil doar în cazul persoanelor care au avut posibilitatea să înceapă sau să petreacă mai mult timp în grădinărit.
Este posibil ca alegerea lor să fi avut beneficii nu numai asupra sănătății, ci și asupra bunăstării lor, așa cum s-a dovedit într-un studiu realizat în Italia că contactul oamenilor cu natura în timpul blocării din cauza COVID-19 a avut un impact pozitiv asupra suferinței.
Opțiunea pentru achizițiile online
Magazinele online au început să devină o opțiune și pentru produsele alimentare, deși era pentru un procent mic. Până la pandemia de COVID-19, cumpărăturile online erau mai populare pentru produsele nealimentare și depindeau în mare măsură de ușurința utilizării platformei web și de recenzii.
Deși comerțul electronic nu este la fel de popular în România ca în alte țări ale UE, a înregistrat o creștere din cauza pandemiei, așa cum se raportează în baza de date Eurostat.
Cumpărarea online direct de la producători a devenit, de asemenea, destul de populară în comparație cu perioada anterioară, din motive precum furnizarea de produse alimentare proaspete și sănătoase sau sprijinirea producătorilor locali.
În acest sens, social media a jucat un rol incredibil în sprijinirea micilor producători locali care și-au adunat forțele și au creat grupuri sociale pentru a-și promova produsele și pentru a oferi livrare la domiciliu în mod regulat sau la cerere.
Această practică a continuat, manifestându-se și în prezent, chiar dacă oamenii au posibilitatea de a reveni la vechile obiceiuri, deoarece restricțiile de cumpărături au fost ridicate și piețele fermierilor s-au deschis.
Aprecierea producătorilor locali
Se pare că oamenii au învățat să aprecieze mai mult producătorii locali de produsele lor alimentare proaspete și sănătoase. În ceea ce privește preocupările legate de locația magazinelor și de alegerea de a cumpăra direct de la producători, rezultatele indică faptul că respondenții de sex masculin aparținând grupului care nu au decis să schimbe locurile de cumpărare s-au dovedit a fi mai puțin preocupați de cât de mult departe erau amplasate magazinele, fiind mai probabil să meargă oriunde la cumpărături, indiferent de tipul de produs.
Pe de altă parte, consumatorii cu vârsta peste 40 de ani au manifestat un comportament mai responsabil în ceea ce privește obiceiurile alimentare, deoarece erau mai preocupați de a putea cumpăra direct de la producători, mai degrabă decât din magazinele mai mari.
Același lucru este valabil și pentru familiile cu copii când vine vorba de fructe, legume și carne. Acest comportament se datorează cel mai probabil și dorinței de a păstra sursele pe baza experiențelor anterioare cu producătorii, mulțumindu-se cu alegerile lor.
Tendința către dietele mai sănătoase
Tendința către diete mai sănătoase a fost confirmată și de Brihan și colab. care a realizat un studiu asupra consumatorilor români. Recent, consumatorii au acordat mai multă atenție cunoașterii produselor și a faptelor lor nutriționale, poate datorită campaniei de informare prin mass-media referitoare la beneficiile dietelor sănătoase.
Astfel, nu este de mirare că o cantitate semnificativă de consumatori și-au exprimat îngrijorarea cu privire la a oferit posibilitatea de a continua să cumpere de la aceiași producători.
De asemenea, merită menționat faptul că, în timpul pandemiei de COVID-19, importanța consumului de fructe și legume a fost foarte promovată de către Organizația Mondială a Sănătății, încurajând oamenii către o dietă sănătoasă. Rolul important al campaniilor de informare legate de dietele sănătoase, adresate consumatorilor în timpul pandemiei de COVID-19, este recunoscut și de alte cercetări.
Schimbarea locului de achiziție
Grupul care a decis să schimbe locul de cumpărare a fost influențat de vârsta lor și de prezența copiilor în familia lor. Mai exact, consumatorii cu vârsta peste 40 de ani au fost mai preocupați să găsească locuri noi care să ofere cel puțin aceeași experiență ca locația anterioară.
Familiile cu copii și-au exprimat, de asemenea, o îngrijorare mai mare când a fost vorba de laptele achiziționat direct de la producători. Piețele de fermieri interioare și exterioare au fost populare în întreaga țară, consumatorii fiind obișnuiți să cumpere produse proaspete direct de la producători.
Faptul că piețele fermierilor aveau ore limitate sau erau închise în timpul blocării a afectat în mare măsură obiceiurile oamenilor.
Concluzii
În general, concluziile studiului oferă dovezi empirice cu privire la noile modele de consum cauzate de epidemie și dovezi ale schimbării comportamentelor de consum cauzate de pandemia COVID-19, deschizând reflecția asupra tendințelor viitoare.
Rezultatele sunt utile procesatorilor de alimente și comercianților cu amănuntul, oferindu-le informații importante care ar putea fi utilizate pentru obținerea de avantaje competitive pe piețele alimentare.
Nu este de neglijat faptul că mulți consumatori au început să gătească mai mult și să acorde mai multă atenție locului în care își fac cumpărăturile, preferând mai mulți producători locali, în special pentru legume și fructe.
În același timp, familiile cu copii în gospodărie sunt mai preocupate de cumpărarea produselor de la producătorii locali. Această nouă tendință este susținută și astăzi de noile modalități de comunicare între producătorii locali și consumatorii prin intermediul rețelelor sociale și disponibilitatea acestora de a livra produse alimentare fie acasă, fie în locuri organizate în aer liber.