Creșterea prețurilor la alimente și penuria îi îngrijorează pe majoritatea consumatorilor europeni, arată o nouă cercetare citată de Euractiv, în timp ce aproape jumătate dintre cei chestionați cred că aceste costuri sunt distribuite incorect pe continent.
Economie la mâncare
Ca urmare, consumatorii din Europa reduc cheltuielile cu alimentele, pentru a face față penuriei și creșterii prețurilor, potrivit unui sondaj efectuat pe 5.000 de persoane din 10 țări europene.
Datele arată că majoritatea consumatorilor cred că războiul din Ucraina a crescut prețurile alimentelor în Europa, în timp ce mulți indică o împrăștiere neuniformă a acestor costuri și a profiturilor obținute în urma războiului.
„Aproape jumătate cred că aceste costuri sunt distribuite incorect, 48% dintre cei chestionați cred că războiul a permis comercianților cu amănuntul și producătorilor de produse alimentare să obțină mai mult profit”, se arată într-o declarație a cercetătorilor.
Cercetarea a fost realizată de un consorțiu de universități din Europa și condusă de Universitatea Aarhus cu sprijinul Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT Food).
Un miliard la două zile
La începutul acestui an, Oxfam International a raportat că averea miliardarilor din sectorul alimentar și energetic a crescut cu peste 400 de miliarde de euro – sau 453 de miliarde de dolari – din 2020, ceea ce echivalează cu un profit de un miliard de dolari la fiecare două zile.
Produsele la care cumpărătorii au simțit că prețurile au crescut cel mai mult sunt produsele de origine animală, cum ar fi carnea roșie (55%), peștele (52%) și lactatele (51%).
Potrivit sondajului, acest lucru a condus la aproape patru din 10 consumatori (37%) să cumpere mai puțină carne roșie, în timp ce o treime cumpără mai puțin pește și carne de pasăre (33% pentru fiecare).
Alte „comportamente de economisire a costurilor” observate de cercetători sunt trecerea la mărci și magazine mai ieftine pentru a continua să umple coșul de cumpărături.
Deși, unii consumatori aleg să reducă complet anumite articole din alimentele lor, potrivit studiului. Acestea sunt, în principal, alimente comode (12%) – de ex. mese preparate – și băuturi alcoolice (10%).
Sărăcia în creștere
În 2021, 7,3 % din populația totală a UE nu și-ar putea permite o masă cu carne, pește sau un echivalent vegetarian la fiecare două zile, potrivit Safe Food Advocacy Europe.
În mod similar, cercetarea condusă de universitățile europene a constatat că creșterea prețurilor la alimente i-a împins pe consumatori să facă alegeri de cumpărare „mai deliberate”.
Cu alte cuvinte, peste jumătate dintre cei chestionați au spus că verifică prețurile mai mult decât înainte de pandemie, în timp ce patru din zece susțin că fac mai puține achiziții neplanificate. Aceasta reprezintă o creștere de 35%, respectiv 26% față de 2020.
Politici oportune
Klaus Grunert, profesor la Universitatea din Aarhus, speră că, în ciuda crizei din Ucraina și a recesiunii economice globale prezintă amenințări unice și considerabile la adresa sistemului alimentar european, această nouă cercetare va oferi factorilor de decizie să elaboreze politici informate și oportune.
Pentru el, aceste politici trebuie să abordeze în mod adecvat preocupările crescânde ale consumatorilor cu privire la creșterea costurilor alimentare.
Proiectul este un studiu de continuare a cercetării efectuate în 2020, care a identificat că măsurile de izolare din cauza COVID-19 ar fi putut provoca schimbări de comportament de durată în legătură cu consumul de alimente.
„Să nu uităm că, pentru gospodăriile mai puțin înstărite, simpla adaptare a comportamentelor lor de cumpărare a alimentelor nu va fi de folos”, a explicat Camille Perrin, responsabil senior pentru politici alimentare la Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC).
Potrivit acesteia, aceste gospodării trebuie sprijinite cu politici sociale adecvate pe toată durata crizei costului vieții.
„Supermarketurile au, de asemenea, un rol de jucat, cum ar fi asigurarea că intervalele de buget sunt disponibile acolo unde consumatorii au cea mai mare nevoie de ele”, a continuat ea.
Etichetele joacă, de asemenea, un rol crucial în comportamentul consumatorilor, deoarece cercetarea a constatat că aproape patru din 10 cumpărători le folosesc mai des pentru a compara produsele.
În general, tendința din Europa arată că majoritatea oamenilor și-au adaptat obiceiurile de cumpărături fie acordând mai multă atenție prețurilor la alimente, fie făcând „alegeri mai atente”, cum ar fi verificarea etichetelor sau căutând „inovații alimentare”.