223
Curtea de Justiție a Uniunii Europene din Luxemburg a anunțat ieri că produsele substitute din plantate nu pot fi comercializate cu denumiri precum "lapte", "smântână", "unt", "brânză" sau "iaurt", care sunt rezervate de legislația UE EXCLUSIV pentru produsele de origine animală. Instanța declară că același lucru este valabil chiar dacă aceste denumiri sunt însoțite de termeni de clarificare sau descriptivi, care indică originea vegetală a produsului în cauză. În Europa, termenii produselor lactate sunt protejați conform Regulamentului UE 1308/2013. Brânza din vegetale nu este brânză Hotărârea vine după un proces dintre Verband Sozialer Wettbewerb eV și compania germană TofuTown GmbH, care produce și distribuie alimente vegetariene și vegane. Aceasta promovează și distribuie produse pure, pe bază de plante, sub denumirea de "unt de soia Soyatoo", "brânză vegetală", "branza de veghe" și alte denumiri similare. La rândul ei, Verband Sozialer Wettbewerb este o asociație germană ale cărei responsabilități includ combaterea concurenței neloiale. Aceasta consideră că promovarea unor astfel de produse încalcă legislația UE privind desemnările pentru lapte și produse lactate. În consecință, asociația a introdus o acțiune împotriva TofuTown pentru a obține o interdicție, în fața Landgericht Trier (tribunal regional, Trier, Germania). În apărarea sa, în fața instanței europene, TofuTown a declarat că publicitatea acestor produse și denumirile de ”lactate” nu încalcă legislația relevantă. Compania susține că modul în care consumatorii înțeleg denumirile s-a schimbat considerabil în ultimii ani. Mai mult decât atât, avocații firmei au declarat că nu sunt folosite denumiri precum ”unt” sau ”smântână”, ca atare, ci, întotdeauna, în asociere cu cuvinte referitoare la originea vegetală a produselor în cauză, cum ar fi "untul tofu" sau "smântână din spray de orez". Ulterior, Landgericht a solicitat Curții de Justiție să interpreteze legislația relevantă a UE. Trebuie să vină de la un animal În hotărârea citată de Dairy Reporter, Curtea observă că, în principiu, în scopul comercializării și publicității în cauză, legislația relevantă rezervă termenul "lapte" numai pentru laptele de origine animală. În plus, cu excepția cazului în care se prevede în mod expres, legislația respectivă rezervă denumiri precum smântână, unt, brânză și iaurt, exclusiv pentru produsele lactate, adică produsele derivate din lapte. Curtea a concluzionat că denumirile menționate mai sus nu pot fi utilizate în mod legal pentru a desemna un produs pur, pe bază de plante, cu excepția cazului în care produsul respectiv este menționat pe lista de excepții, ceea ce nu este cazul soiei sau tofu-ului. Curtea a mai notat că adăugarea de informații descriptive sau clarificatoare, care indică originea vegetală a produsului în cauză, cum ar fi cele utilizate de TofuTown, nu au nicio influență asupra acestei interdicții. EDA: ”O zi bună pentru cetățenii europeni” Alexander Anton, secretar general al Asociației Europene a Lactatelor, a declarat că anunțul determină ”o zi bună pentru lactate, o zi bună pentru cetățenii europeni și o zi bună pentru Europa”. În comunicatul EDA, se adaugă: ”Amestecul unic și natural de micro și macronutrienți din lapte în produsele lactate nu poate fi asociat cu niciun produs vegetal. Hotărârea de astăzi a Curții Europene de Justiție protejează consumatorii europeni: termenii de lapte, laptele, untul, zerul, brânza sau iaurtul, nu pot fi folosiți de produsele vegetale. Mai mult, chiar și în explicarea diferenței de pe ambalaje, acele produse pe bază de plante nu au voie să folosească abuziv termenii produselor lactate pentru comercializarea produselor lor”. Răspunsul Uniunii Vegetariene Uniunea Vegetariană Europeană (EVU) a declarat că verdictul nu are nimic de-a face cu protecția consumatorilor: ”Curtea a precizat clar că regulamentul în discuție este motivat în primul rând de preocupările economice, dar interpretarea instanței contrazice percepția consumatorului și limbajul de zi cu zi”. EVU a mai declarat că decizia nu surprinde, dar este ”nedreaptă, întrucât multe produse pseudo-lactate au fost dezvoltate și fabricate special pentru a se asemăna cu originalele, deci, ar trebui să li se permită să fie comercializate sub denumiri similare de vânzare”. Mai important, însă, este faptul că decizia Curții Europene de Justiție este definitivă, iar statele Uniunii Europene trebuie să se adapteze urgent, dacă încă mai sunt confuzii legislative în domeniul etichetării alimentelor vegetariene sau vegane.