Schimbările climatice reprezintă provocări semnificative pentru siguranța alimentelor la nivel mondial. Modificările pe termen lung ale temperaturii, umidității, modelelor de precipitații și frecvenței evenimentelor meteorologice extreme afectează deja practicile agricole, producția de culturi și calitatea nutrițională a culturilor alimentare. Sensibilitatea germenilor, microorganismelor potențial producătoare de toxine și a altor dăunători la factorii climatici sugerează că schimbările climatice au potențialul de a afecta apariția și intensitatea unor boli transmise de alimente. De asemenea, schimbarea condițiilor poate favoriza crearea de specii extraterestre invazive, dăunătoare sănătății plantelor și animalelor. Încălzirea apei de mare de suprafață și aportul crescut de substanțe nutritive duce la profuzia algelor producătoare de toxine, care provoacă focare de contaminare cu fructe de mare. Ca urmare, și în concordanță cu programul Uniunii Europene privind clima, EFSA a elaborat principiile propriului program de acțiune denumit ”Climate change and food safety”, pe care vi-l prezentăm în paginile următoare.
O nouă strategie
Eforturile globale de reducere a emisiilor de seră și de măsurile regionale de atenuare și adaptare la schimbarea condițiilor climatice, vor avea impact asupra evaluărilor EFSA privind siguranța alimentelor și a furajelor, în legătură cu sănătatea umană și nutriția, sănătatea animalelor, a plantelor și mediul.
Astfel, în urma Summit-ului climatic din 2019, EFSA a publicat o nouă strategie, evidențiind zonele activității sale, în care schimbările climatice contribuie la apariția de noi riscuri sau la răspândirea celor existente. De asemenea, descrie un proiect care își propune să dezvolte metode și instrumente pentru identificarea și definirea riscurilor emergente pentru siguranța alimentelor și furajelor, a sănătății plantelor, animalelor și a calității nutriționale legate de schimbările climatice.
Evaluările privind riscul științific și alte sfaturi științifice acoperă o gamă largă de sectoare legate de lanțul alimentar. Unele dintre aceste zone sunt afectate de schimbările climatice, în special de sănătatea plantelor, sănătatea animalelor, pericolele biologice și contaminanții.
Speciile extraterestre invazive
O specie extraterestră, animal, plantă sau microorganism, este una care a fost introdusă ca urmare a activității umane într-o zonă la care nu ar fi putut ajunge de la sine. Speciile extraterestre invazive pot crea probleme grave la intrarea în noi teritorii, de exemplu, dăunători în agricultură sau vectori de boli în zootehnie. Schimbările climatice sunt unul dintre mai mulți factori (alții includ globalizarea comerțului, creșterea turismului), care contribuie la răspândirea și mutația acestora. (S.N.)
Schimbările climatice sunt un factor determinant în apariția de noi dăunători vegetali și riscuri crescute, din cauza dăunătorilor cunoscuți. EFSA a organizat un colocviu științific, cu privire la interacțiunile cu dăunătorii plantelor și schimbările globale, colocviu care privea schimbările climatice ca un motor al riscurilor emergente pentru sănătatea plantelor.
Oamenii de știință au găsit dovezi că schimbările climatice au fost un factor major în apariția mai multor riscuri dăunătoare pentru plante. De exemplu, s-a ajuns la concluzia că melcul de mere reprezintă o amenințare pentru zonele umede sud-europene, cu evenimente meteorologice extreme și inundații (influențate de schimbările climatice), crescând răspândirea naturală a acestui dăunător pe râuri și canale.
Noii dăunători pot ajunge și datorită mișcării climatice a organismelor purtătoare de boli (în principal insecte și păsări), cunoscute sub numele de vectori. De exemplu, o evaluare din 2013 a analizat riscurile prezentate de virușii transferați de plante de către floarea albă de argint. Oamenii de știință au construit modele predictive pe zona de stabilire potențială, care s-au răspândit în condițiile actuale și în cadrul unui scenariu privind schimbările climatice de + 2 C. Producătorii de politici pot utiliza aceste rezultate pentru a defini măsuri de control și adaptare.
Vectori
Vectorii transmit, de asemenea, boli și virusuri, cu consecințe dăunătoare pentru animale domestice și sălbatice. De exemplu. Culicoidele sunt purtătoare de limbă catarală, o boală virală care afectează oile, caprele, bovinele și cerbii. Există dovezi că mijloacele au înaintat spre nord, dinspre Africa, în sudul Europei, ca urmare a creșterii umidității și a temperaturii legate de încălzirea globală.
Mișcarea muștelor, țânțarilor și căpușelor care se alimentează cu sânge, sunt responsabile de răspândirea bolilor de piele din Orientul Mijlociu în sud-estul Europei. Temperatura și umiditatea sunt factori cheie în abundența acestor vectori și în riscul extinderii ulterioare a acestora.
În lucrările privind sănătatea albinelor, oamenii de știință EFSA au inițiat eforturi pentru a dezvolta un model de evaluare a riscurilor pentru coloniile de albine, din expunerea la pesticide în diferite scenarii de stres și vectori combinați, inclusiv influența climei asupra coloniei de albine de miere. Modelul va ajuta la clarificarea importanței relative a diferitor stresori, de exemplu, cum schimbă impactul unui pesticid asupra sănătății coloniei, odată cu schimbarea climatului. Colectarea de date (inclusiv datele climatice), ilustrează dezvoltarea modelului.
Bolile zoonotice și contaminanții
Transmiterea infecțiilor sau a bolilor între animale și oameni (boli zoonotice), este o sursă majoră de riscuri pentru siguranța alimentelor. Factorii de mediu, cum ar fi temperatura, precipitațiile, nivelul de umiditate și solul, pot ajuta la explicarea distribuției și supraviețuirii bacteriilor precum Salmonella și Campylobacter. De exemplu, prezența norovirusului (vărsături de iarnă), în stridii, provenite de la scurgerile de canalizare cauzate de furtuni puternice și inundații, poate fi de asemenea legată de frecvența crescândă a evenimentelor meteorologice extreme, din cauza schimbărilor climatice.
Evaluările EFSA privind contaminanții de mediu includ mai multe toxine care apar în mod natural, cum ar fi cele produse de ciuperci și plancton. În unele cazuri, creșterea prezenței acestor toxine și/sau apariția lor în noi locații geografice a fost legată de schimbările climatice. Anumite specii de ciuperci produc substanțe chimice numite micotoxine, unele dintre ele putând fi foarte toxice.
Acestea pot afecta sănătatea plantelor infectate și pot intra în lanțul alimentar prin culturi contaminate de hrană și furaje (cereale, leguminoase, nuci). Temperatura și umiditatea sunt factori importanți care influențează creșterea fungică, infecția culturilor și toxicitatea micotoxinei. Schimbările climatice sunt considerate un motor al modificărilor recente ale apariției micotoxinelor în Europa.
Ați uitat de aflatoxine?
De exemplu, aflatoxinele sunt micotoxine cancerigene produse de două specii de Aspergillus, o ciupercă care se găsește în zonele cu climă caldă și umedă. Creșterea temperaturilor și a umidității legate de schimbările climatice au contribuit probabil la apariția aflatoxinelor în sudul Europei, la începutul anilor 2000, și la răspândirea lor constantă spre nord. În 2012, EFSA a ajutat la dezvoltarea unui instrument pentru a prezice producția și răspândirea aflatoxinelor din porumb, grâu și orez în diferite scenarii de schimbare climatică.
De asemenea, micotoxinele apar adesea în natură, în amestecuri, interacționând potențial și crescând riscurile pentru animale și oameni. Oamenii de știință susțin cercetarea pentru a ajuta la dezvoltarea abordărilor flexibile de modelare a evaluării riscurilor, pentru amestecurile de micotoxine. Aceasta include studiul impactului variabilelor de mediu, legate de schimbările climatice (de exemplu, temperatura, atacul dăunătorilor, disponibilitatea de nutrienți), asupra producției de micotoxine și apariția acestora în alimente.
Variabilele climatice
Variabilele climatice au, de asemenea, un impact uriaș asupra prezenței fitoplanctonului. Aceste alge marine și de apă dulce microscopice sunt un element principal al dietei multor pești și alte vieți marine. Unele dintre ele pot fi însă foarte toxice și pot duce la intoxicații cu fructe de mare. Una dintre ele este ciguatera, de obicei, prezentă în zonele tropicale. Din 2008, mai multe focare de intoxicație cu pește ciguatera au avut loc în Spania (Insulele Canare) și în Portugalia (Madeira), cu o cauză probabilă de schimbare climatică.
De aceea, EFSA sprijină partenerii naționali care colectează date privind factorii de mediu (creșterea temperaturii, salinitate crescută), care afectează toxicitatea ciguaterei și dezvoltă modele pentru a prezice înflorirea, acumularea peștilor și a focarelor viitoare, folosind diferite scenarii climatice. De asemenea, o creștere a bacteriilor marine indigene, precum Vibrio, care poate produce toxine la moluște, se poate datora creșterii apei de mare și temperaturilor.
Cianobacteriile formează în mod natural bacterii care înfloresc pe suprafețele de apă dulce și de mare. Se mândresc cu o serie de proprietăți nutritive și sunt folosite ca suplimente alimentare ”naturale”. Cu toate acestea, unele au proprietăți toxice care se așteaptă să se multiplice, din cauza încălzirii globale și a altor factori de mediu, cum ar fi disponibilitatea de nutrienți.
Proiectul CLEFSA
EFSA a dat startul unui proiect intitulat ”Schimbările climatice, ca motor al riscurilor emergente pentru siguranța alimentelor și furajelor, a plantelor, a sănătății animalelor și a calității nutriționale” (CLEFSA), încă din 2018. Proiectul CLEFSA își propune să se bazeze pe experiențele anterioare de schimbare climatică, pe evaluări ale riscurilor și pe relații solide cu partenerii naționali și internaționali, comunitatea științifică și alte părți interesate, cu privire la riscurile emergente și la factorii lor de conducere. De asemenea, acesta va analiza problemele identificate în contextul procesului de identificare a riscurilor emergente din EFSA. Proiectul CLEFSA își propune să dezvolte metode și instrumente pentru identificarea și definirea riscurilor emergente legate de schimbările climatice prin:
-Anticiparea pe termen lung a multiplelor riscuri emergente, folosind scenarii de schimbare climatică;
-Scanarea orizontului de evenimente, pentru a colecta semnale dintr-o varietate de surse de informații;
-Extinderea rețelei de cunoștințe către experții din agențiile internaționale ale UE și ONU;
-Proiectarea instrumentelor de analiză de decizie cu mai multe criterii, pentru definirea riscurilor, în ceea ce privește alimentele, siguranța furajelor, sănătatea plantelor, animalelor și calitatea nutrițională.
Concomitent, EFSA a înființat o rețea CLEFSA, formată din experți proveniți din instituțiile internaționale UE, ONU și coordonatori ai proiectelor mari ale UE, implicate în schimbările climatice. Grupul vine în sprijinul oamenilor de știință, în identificarea problemelor emergente și proiectarea instrumentului de analiză a deciziilor cu mai multe criterii. EFSA folosește deja criterii pentru identificarea riscurilor emergente și le-a adaptat la motorul specific al schimbărilor climatice.
În acest an, EFSA va publica un raport privind rezultatele proiectului CLEFSA.