În 2024–2025, industria alimentară din România se confruntă cu un deficit persistent de forță de muncă, care nu mai poate fi explicat prin fluctuații conjuncturale ale economiei. Lipsa personalului calificat afectează direct continuitatea producției, capacitatea de extindere și eficiența operațională, în special în sectoarele carne și lapte.

Mecanismul este dublu. Pe de o parte, activitatea din industria alimentară implică muncă fizică, condiții stricte de igienă și respectarea unor proceduri standardizate, ceea ce limitează baza de recrutare. Pe de altă parte, competiția cu alte sectoare industriale și migrația externă reduc disponibilitatea forței de muncă locale. Creșterile salariale atenuează parțial deficitul, dar se reflectă direct în costul unitar de producție.

Datele Eurostat pentru 2024 indică dificultăți persistente de recrutare în industria alimentară la nivelul Uniunii Europene, cu un impact mai accentuat în statele din Europa Centrală și de Est. Analizele OECD confirmă că deficitul de forță de muncă din sectorul alimentar este unul structural, legat de demografie și mobilitatea forței de muncă. În România, aceste tendințe sunt mai pronunțate în abatoare și unități de procesare a laptelui, unde fluctuația de personal rămâne ridicată.

Implicația este strategică. În lipsa automatizării și a reorganizării fluxurilor tehnologice, deficitul de forță de muncă va continua să limiteze competitivitatea industriei alimentare și capacitatea acesteia de a răspunde cererii pieței.

(Foto: Freepik)