România, alături de țările din Estul Europei, reprezintă o piață interesantă pentru producătorii de lapte olandezi, care ar putea să-și extindă activitatea aici. Contextul este favorabil deoarece, în prezent, Olanda este obligată de UE să își reducă efectivele de vaci de lapte, fapt ce i-a determinat pe producători să se uite către piețe cu potențial de extindere cum sunt cele din Estul Europei.   La nivel global se estimează o creștere anuală a cererii de lapte de 2-3% interesul crescut fiind mai ales în țări precum Asia și Africa, unde cererea este pe un trend ascendent, după cum a declarat Pieter Helfferich Fondator Agriprogress și coordonator al proiectului de educație susținut de guverul olandez în România - Holland Dairy House - în cadrul conferinței “Producem mai bine, vindem mai bine. Noi trend-uri pentru a mări veniturile în agricultură”.   Evenimentul care a avut loc în data de 9 martie, la București, a fost organizat de Serviciul Economic al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în România, în parteneriat cu Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România (CCIFER) și Camera de Comerț Italiană din România (CCIpR).   Olanda este cel mai mare producător de lapte din Europa, o țară cu o tradiție importantă în creșterea vacilor de lapte, atât ca număr de animale, cât și ca producție de lapte. Olandezii dețin un efectiv de 1,6 milioane de vaci de lapte, cu o producție totală de 14 miliarde litri de lapte. La nivelul întregii țări există 17.500 de ferme din care 86% funcționează în cooperative pentru a asigura furajarea și procesarea laptelui. Producția medie de lapte pe cap de vacă este de circa 8.500 litri pe an, iar o vacă are 3,5 fătări, la interval de 420 de zile. În Olanda, tehnologia modernă este foarte bine reprezentată, iar, în prezent, circa 20% din mulgeri sunt robotizate. Industria de procesare este reprezentată de 54 fabrici foarte mari care procesează peste un miliard de litri de lapte, iar o singură fabrică din Olanda poate procesa toată producția României!   Avantaje pentru fermierii de cereale din România   Pieter Helfferich spune că România ar putea fi o bună oportunitate pentru investiții, mai ales că importurile de lapte au fost destul de mari anul trecut. Un avantaj important îl constituie costurile mai mici legate de producție și de mediu. Nu în ultimul rând, portul Contanța poate fi o punte de legătură cu țările din Africa și Asia.   În plus, în România, este posibilă creșterea producției, ceea ce nu se mai poate întâmpla în țări mari producătoare, precum Germania, Olanda, Danemarca și Belgia, unde există restricții de mediu. Pieter Helfferich a mai atras atenția asupra oprtunității majore pe care o au agricultorii români care se ocupă cu producția de cereale și care in opinia acestuia ar trebui să investească în creșterea vacilor de lapte, mai ales că își pot asigura materia primă din surse proprii.   „Din experiența noastră există un viitor pentru sistemele circulare unde viața solului poate fi crescută cu gunoi de grajd organic, iar grânele pot fi utilizate pentru hrana vitelor. Materia organică și viața solului au un mare efect asupra păstrării structurii solului, gradul de mineralizare, de conținut de apă și nutrienți, adică de fertilitate a solului. Astfel, costurile sunt mai mici și se pot obține câștiguri bune.” a declarat Pieter Helfferich, Agriprogress și Holland Dairy House.   Conferința a fost deschisă de reprezentanți din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) care au salutat inițiativa organizării acestui eveniment și și-au afirmat deschiderea către un dialog constructiv cu comunitățile de business franceze, italiene și olandeze. În același timp, ei au vorbit despre perspectivele unei agriculturi biologice în România, de schemele de calitate pentru produsele românești, de dezvoltarea transformării lor în produse alimentare și trasabilitatea lor și gestionarea fondurilor europene.   Totodată, au punctat și lipsa de organizare a fermierilor români în cooperative agricole, asociații federale sau grupuri de agricultori pentru ca agricultura românească să se pozițoneze la standardele europene de cea mai înaltă calitate. În cea de-a doua parte a evenimentului au fost organizate două ateliere, unul dedicat industriei laptelui și trasabilității produselor de calitate, iar celălalt semințelor și valorificării lor. În cadrul primului atelier, au fost susținute prezentări de către Pieter Helfferich (reprezentând Agriprogress), Klaas Struiksma (Cownexxion) și Nicușor Șerban (Agroserv Măriuța) care au dezbătut dificultățile din sector, au insistat asupra importanței investițiilor pentru a răspunde mai bine așteptărilor consumatorilor și creșterii vânzărilor, precum și asupra importanței formării profesionale a angajaților pentru a asigura o producție performantă. Prezentarea reprezentantului firmei Cownexxion - Klaas Struiksma - s-a axat pe ideea că managementul furajelor utilizate în procesul de hrănire a vacilor de lapte stă la baza îmbunătățirii producției. Furajele utilizate în procesul de hrănire trebuie produse în condiții speciale, cu atenție deosebită față de sol prin utilizarea unor semințe de calitate și optimizarea logisticii în timpul culesului, iar hrănirea efectivă trebuie să se facă într-un mediu curat și cu o planificare atentă a rațiilor. Conferința “Producem mai bine, vindem mai bine. Noi trend-uri pentru a mări veniturile în agricultură” a reușit să expună care sunt riscurile pe care le întâmpină agricultorii români și modalitățile prin care aceștia își pot îmbunătăți atât producția, cât și vânzarea.