Repers

249

IFFA 2019 - Subiect fierbinte: Tehnologii pentru siguranța alimentelor

autor

MeetMilk.ro

distribuie

(Comunicat) În perioada 4-9 mai 2019, companiile internaționale de vârf vor prezenta cele mai recente tehnologii la IFFA și vor furniza informații despre cele mai importante tendințe și evoluții din industria cărnii. De importanță majoră sunt, mai presus de toate, soluțiile menite să asigure o mai mare siguranță alimentară.   În legătură cu această temă, în perioada premergătoare târgului, l-am intervievat Richard Clemens, directorul general al diviziei de echipamente alimentare și ambalare a Asociației producătorilor de mașini și utilaje din Germania (Verband Deutscher Maschinen und Anlagenbau - VDMA), cu privire la problemele legate de siguranța alimentară. Iată ce a declarat:   -Fabricarea de produse sigure și acceptabile din punct de vedere igienic reprezintă o problemă de primă importanță în meserii de carne și de prelucrare a cărnii. An de an, retragerile de produse alimentare sunt în creștere și în această industrie. De unde provin majoritatea pericolelor? -Contaminarea micro-biologică, corpurile străine, etichetarea inadecvată, precum și încălcările limitelor cu privire la ingredientele controlate și interzise sunt, potrivit Oficiului federal german pentru protecția consumatorilor și siguranța alimentară (BVL), cele mai frecvente surse de plângere.   Investigațiile ulterioare au arătat aproape întotdeauna aceeași imagine, și anume că cauzele pot fi copleșite în urma neglijenței umane, mai puțin frecvent la eșecul tehnic. Și, din nefericire, există oi negre în fiecare sector, care în mod deliberat ignoră reglementările legale cu o energie criminală, pentru a obține avantaje pentru afacerea lor. În realitate, el reprezintă o fraudă alimentară.   -Cum putem exclude riscurile de contaminare microbiologică sau cel puțin ce putem face să le reducem? -Industria de prelucrare a cărnii rămâne foarte dependentă de manipularea manuală. Ca rezultat, oamenii continuă să fie cel mai mare risc de igienă în ceea ce privește transmiterea germenilor în lanțul de creare de valori. În principal, în zone în care există un contact direct între forța de muncă și produsele.   Un pas important către o mai mare siguranță alimentară este prin urmare înlocuirea activității manuale cu procese automatizate cât mai extinse posibil. Un exemplu este portarea și introducerea automată a fileurilor, fripturilor și bucăților reci în ambalaj, prin intermediul unităților de distribuire și al roboților industriali.   -Reducerea contribuției umane în acest proces este o abordare. Ce măsuri tehnice pot fi luate, în plus, pentru a evita contaminarea cărnii și a cârnaților cu germeni microbieni? -În primul rând, designul igienic aplicat în mod consecvent de aparate, aparate, mașini și instalații este absolut esențial pentru menținerea igienei. Baza pentru aceasta este formată în reglementările legale, cum ar fi orientările privind mașinile și reglementările privind igiena produselor alimentare, precum și recomandările din orientările stabilite de EHEDG [Grupul European de Inginerie și Design Hygienic].   Aceste prescripții vizează măsuri esențiale constructive. Totul se referă la evitarea spațiilor moarte, a sublințirilor, a depresiilor și a fisurilor, pentru că acolo se găsesc cel mai probabil rămășițele produselor care asigură colectarea și asigurarea terenului de reproducere ideal pentru infestarea microbiană.   Totuși, designul igienic se referă și la fabricarea de mașini și instalații mai ecologice, astfel încât acestea să poată fi curățate mai ușor, mai bine, mai repede și într-un mod care să economisească mai mult resursele. De asemenea, implică asigurarea faptului că materialele de curățare și dezinfectanții se pot scurge fără obstacole. -Corpurile străine din produsele alimentare sunt, de asemenea, adesea cauza rechemărilor. În ce măsură pot fi prevenite prin tehnologiile disponibile astăzi? -Contaminarea cu corpuri străine în carne și produse din cârnați poate apărea oriunde pe tot parcursul lanțului de producție. De exemplu, dintr-un cuțit rupt în camera de tăiere, sau un șurub sau un garnitură de etanșare în timpul lucrărilor de întreținere sau reparații neplanificate. Alte surse de astfel de contaminare sunt defectele materiale și bucățile mașinilor sau plantelor care se rup ca urmare a uzurii.   Corpurile străine pot fi culese prin intermediul unui sistem de inspecție cu, de exemplu, detectoare de metale sau echipamente cu raze X. Detectoarele metalice reprezintă un mod eficient și rentabil de colectare a metalelor feroase și neferoase, precum și a materialelor plastice sau a foliei de plastic care conțin pulbere metalică, atât în ​​produsele alimentare cât și în ambalaje.   Cu toate acestea, mai des decât corpurile străine metalice sunt lucruri precum pietre, sticlă, oase sau materiale plastice care apar în produse. Și aici se poate utiliza tehnologia cu raze X, deoarece oferă un spectru larg de teste pentru aproape toate tipurile de corp străin. Utilizat în combinație cu verificările în greutate, este posibilă monitorizarea simultană a mai multor criterii în ambalajele ambalate și neambalate.   Astfel, ca și contaminarea prin sticlă, piatră, ceramică sau metal, pot fi identificate și aberații în ceea ce privește exhaustivitatea, greutatea și cantitatea adecvată sau forma corectă. În practică, conectăm ambele sisteme de monitorizare la un sistem de respingere, pentru a elimina în mod automat etapele ulterioare de procesare a produselor contaminate sau cu deficiențe.   Documentația constantă a datelor care rezultă din verificări și măsurători constituie un pas important în direcția trasabilității și un ajutor valoros pentru identificarea sursei de defecte în procesul de producție și punerea în practică a măsurilor corective adecvate.   -Dar toate aceste măsuri nu ne protejează împotriva fraudei alimentare. Cum pot producătorii să asigure o mai mare siguranță alimentară și autenticitate în acest domeniu?   -Acest lucru necesită un catalog amplu de măsuri. În plus față de cerințele de auto-monitorizare prezentate mai sus, este necesar să se instituie un sistem de trasabilitate universală, digitalizată, care să nu fie compromisă. În plus, trebuie să stabilim în mod periodic evaluări documentate ale oricărui punct slab, împreună cu analize de risc, în special în ceea ce privește pericolele generate de frauda alimentară.   Acestea trebuie implementate de-a lungul întregului lanț de creare a valorii de la materii prime la produsul final, împreună cu conceptele HACCP corespunzătoare. Acest lucru necesită, de asemenea, o cooperare strânsă, bazată pe o relație de încredere, cu organismele oficiale, cu organismele de testare și certificare, precum și cu instituțiile de cercetare. O altă componentă a garanției unei mai mari siguranțe alimentare și a protecției împotriva fraudei alimentare este analiza tehnologică. Analizele tradiționale sunt prea complicate, laborioase și, mai presus de toate, consumatoare de timp.   În schimb, lupta împotriva fraudei în materie de alimente necesită metode flexibile, suficient de precise și, mai ales, de testare rapidă, care sunt mobile și pot fi utilizate în mod continuu în linie. Un exemplu este spectroscopia NIR neinvazivă. Calitatea și identitatea produselor livrate pot fi monitorizate în câteva secunde în momentul în care sunt verificate, chiar și în cazul produselor ambalate în sticlă sau tăvi.   Siguranța alimentară este una dintre primele teme la IFFA 2019. Citiți mai multe la: www.iffa.com/topthemen. Informații suplimentare pe: www.iffa.com

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2