Este pe cale sa termine un master in chimie, dar calatoreste prin toata tara, cantand la nunti si la petreceri, sperand ca nu va profesa niciodata ca inginer. A schimbat Craiova cu Bucurestiul, dupa ani de naveta spre capitala, si canto clasic cu muzica populara deoarece asa poate canta ceea ce compune si transmite exact ce are pe suflet. Specialistii in folclor spun ca a facut o alegere buna si o considera pe Izabela Tomita o tanara speranta a muzicii populare romanesti. FDC: Specializarea ta de baza este aceea de inginer chimist. Profesezi? Cum este sa imbini doua activitati atat de diferite? IZ: Nu am profesat ca inginer chimist si nici nu cred ca voi profesa vreodata. Este destul de greu sa imbin asta cu muzica populara, dar am considerat ca trebuie sa stiu sa fac si altceva, sa am o alternativa in cazul in care nu va mai merge cariera mea artistica, desi nu cred ca asta se va intampla prea curand. Deocamdata nu e cazul, oricum, pentru ca ascultatori sunt, iar iubitori de folclor vor fi inca mult timp de acum incolo. FDC: De ce muzica populara? IZ: Am inceput sa studiez muzica acum vreo 10 ani, poate mai bine, cu canto clasic, insa nu m-am regasit in aceasta varianta. Acolo sunt piese pe care le compun altii si le canti tu. In muzica populara mi-am gasit vocatia, deoarece poti sa canti ceea ce scrii – eu compun cantecele mele – si este mult mai usor sa transmiti publicului exact ceea ce ai pe suflet. FDC: Cand a avut loc debutul tau? IZ: Debutul meu oficial a avut loc in 2006, cand am participat la festivalul Mamaia, unde am castigat locul al doilea la sectiunea interpretare; pana atunci mai facusem cateva incercari, insa asa e la inceput… dureaza pana cand reusesti sa fii remarcat asa cum trebuie. FDC: Cum crezi ca ti-a schimbat acest «job» modul de viata? IZ: Duc o viata foarte frumoasa, dar si foarte dificila pentru ca lucrul cu omul e foarte greu. Niciodata nu poti sa fii pe placul tuturor si, chiar daca incerci sa gasesti o cale de mijloc, e imposibil sa nu se gaseasca cineva caruia sa nu ii convina nici varianta aceea. Calatoresti foarte mult, cunosti foarte multi oameni, foarte multe feluri de trai, dar orice lucru are avantaje si dezavantaje. FDC: Unde locuiesti acum? Faci naveta intre Bucuresti si Craiova? IZ: Am facut naveta intre Bucuresti si Craiova, saptamanal, multa vreme, dar acum m-am mutat definitiv in capitala si naveta inapoi, spre casa, o fac mai rar. Tocmai mi-am obtinut permisul de conducere, pe 8 martie anul acesta, asa ca poate voi ajunge mai des la Craiova, imediat ce imi voi cumpara masina. FDC: Cu o viata atat de activa reusesti sa ai un regim alimentar sanatos? Faci sport? IZ: Nu am tinut niciodata un regim anume si asta ma bucura – slabesc foarte repede si ma ingras foarte greu. Cred insa ca traiesc relativ sanatos pentru ca mananc in primul rand ceea ce gatesc eu. Nu fac sport pentru ca nu prea am timp si nici nu cred ca e nevoie, cel putin deocamdata. FDC: Cand mergi la cumparaturi, cum selectezi produsele? Citesti informatiile de pe etichete? IZ: Poate ca ar fi normal sa te uiti cate E-uri sunt in fiecare produs, insa eu nu fac asta. De multe ori, oricum, ambalajul te induce in eroare, nu intotdeauna iti ofera informatiile de care ai nevoie. FDC: Ce produse din carne preferi? IZ: Nu-mi plac mezelurile, le evit. Mananc si carne de pui, si de porc insa pregatite in casa. Miel nu prea mananc, doar drobul imi place. FDC: Postesti? Ai tinut acum Postul Pastelui? IZ: Incerc sa tin post, dar nu reusesc, asa, cap coada. Cand pleci in deplasari, trebuie sa mananci cat de cat bine si nu poti sa inghiti tot timpul doar vegetale; trebuie sa mananci si oua, si branza, si carne, adica sa ai zilnic un aport de vitamine si minerale. FDC: Ce obiceiuri sunt in Oltenia, de Paste? IZ: In comuna natala a tatalui meu, pe Valea Dunarii, la Cetate, inca se mai tine obiceiul de a merge la hora de Paste; sunt trei zile in care se dau hore pentru cei care au murit fara lumanare sau de tineri. Fiecare om merge la hora si imparte, tuturor celor care joaca, batiste, prosoape si diferite alimente traditionale: colaci, coliva… Asta se intampla doar in sudul Olteniei si este o influenta mehedinteana. In judetul Mehedinti, chiar exista un cantec al acestor hore «cantecul de pomana». FDC: Ce alimente nu lipsesc din frigiderul tau, exceptand perioadele de post? IZ: Oua am, aproape intotdeauna, si legume. In rest … am zis «bine ca acum stau in Bucuresti, pentru ca asa o sa devin vegetariana». Carnea poate sa lipseasca de la masa mea, pot trai si fara. FDC: Care sunt antipatiile tale alimentare, alimentele pe care nu le-ai tine niciodata in frigider? IZ: Pai, carnea de miel si mezelurile… FDC: Mi-ai spus ca, de cele mai multe ori, mananci ceea ce gatesti tu insati. Te descurci bine in bucatarie? IZ: Da, imi place sa gatesc, si gatesc, zic eu, destul de bine. In copilarie, pentru a le face o surpriza parintilor mei atunci cand se intorceau de la serviciu, deschideam cartea de bucate gandindu-ma cam ce am prin frigider ca sa pot gati pentru ei. Nu-mi iesea de fiecare data, dar am perseverat si asa am invatat sa gatesc si imi place, in continuare, sa stau in bucatarie. FDC: Iti plac experientele culinare noi? Ce feluri de mancare iti ies cel mai bine? IZ: De fiecare data cand gatesc, nu merg pe o reteta anume, incerc sa o completez cu ceea ce consider eu ca ar da un alt fel de gust mancarii. Imi ies cel mai bine supa de legume si mancarurile de legume in general. FDC: Care este felul tau de mancare preferat? IZ: Imi plac cel mai mult sarmalele facute de mami, dar cele de post, facute doar cu orez, nu cele cu carne. FDC: Care bucatarie ti se pare mai apetisanta? Dar cea mai sanatoasa? IZ: Nu prea am avut ocazia sa incerc bucatariile internationale, nu sunt neaparat pasionata de asta. Sora mea mai gateste uneori in stil japonez, dar nu pot sa zic ca aceasta bucatarie m-a impresionat. Romanii nu mananca neaparat cel mai sanatos, dar cred ca mananca cel mai consistent. FDC: Tu preferi sa mananci acasa sau la restaurant? Ai un restaurant favorit? IZ: Prefer sa mananc acasa. E destul ca mananc la restaurant la cantari si parca acolo nu ma pot satura; nu e dragoste pusa in mancarea aceea. In bucatarie trebuie sa pui macar un strop de dragoste. In ceea ce priveste restaurantul meu favorit, cred ca cel mai mult m-a impresionat cel din cadrul Rin Grand Hotel. Am cantat la cateva nunti acolo si de fiecare data totul a fost ca la carte: aranjamentul a fost impecabil, servirea ireprosabila. Este evident ca au un mare respect pentru clienti. FDC: Cum arata pentru tine o cina perfecta? Ambient, mancare, companie… IZ: Ar trebui sa fie o masa in familie si sa includa preparate traditionale facute in casa. Este musai sa nu lipseasca sarmalele si salata de boef, care sunt prezente tot timpul, la olteni, la sarbatori si la petreceri. FDC: Mergi des la petreceri private si la nunti, datorita meseriei tale. In ce zona a Romaniei crezi ca se mananca si se petrece cel mai bine? IZ: Romanii, in general, stiu sa manance foarte bine si sa petreaca foarte bine oriunde, se distreaza foarte mult, indiferent de zona. Pe mine insa cel mai mult m-au uimit nuntile din Moldova noastra. Am fost in Suceava de cateva ori si am constatat ca acolo au un stil aparte de a petrece: se joaca chiar si pe horele de ascultare, acelea lente, cantate in timpul servirii mancarii. FDC: Calatoresti mult din cauza muncii tale. Care a fost insa cea mai reusita vacanta a ta? IZ: Am fost plecata anul trecut in nordul Moldovei, cateva zile, cu familia, si asta a fost o vacanta pe gustul meu. Am vizitat toate manastirile importante din zona si m-am intalnit cu oameni dragi mie.