Repers

239

La Bruxelles, s-a cerut eliminarea etichetării de origine a produselor lactate

autor

MeetMilk.ro

distribuie

Ca urmare a diminuării vânzării propriilor produse lactate pe piața franceză, Belgia și Olanda au notificat Comisia Europeană, solicitând revizuirea Regulamentului 1169 și, în mod particular, eliminarea obligativității etichetării originii laptelui, din produsele lactate. Cum, acest lucru nu se poate efectua imediat, s-a solicitat o perioadă de analiză, pentru a se studia mai precis impactul acestei măsuri, pe piața europeană și pe piața fiecărei țări membre, în parte.   Ca urmare, revista Meat & Milk s-a adresat Comisiei Europene pentru a solicita amănunte. Din partea oficialilor europeni, am primit la redacție în această dimineață documentul intitulat ”EU Country of Origin Labeling - Member State Initiatives”, întocmit de doamnele Karisha Kuypers și Hilde Brans, în calitate de Raportori. Vă prezentăm mai jos poziția oficială a Comisiei, față de situația nou creată:   ”Către redacția revistei Meat & Milk, RomaniaFranța a fost primul stat membru care a notificat Comisiei, în temeiul procedurii de reglementare FIC, măsurile naționale COOL privind laptele, laptele utilizat în produsele lactate și carnea utilizată ca ingredient în produsele alimentare.Comisia a aprobat inițiativa franceză ca o schemă de încercare de doi ani, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2017, până la 31 decembrie 2018, pentru a evalua dacă și consumatorii sunt pregătiți să plătească mai mult pentru anumite origini. Franța trebuie să raporteze Comisiei și celorlalte state membre concluziile proiectului pilot.Neconsiderarea de către Comisie a proiectului de lege francez a declanșat apoi un val de inițiative similare naționale privind COOL, din alte state membre. În cadrul măsurii franceze, pentru produsele care conțin mai mult de 8% carne, eticheta trebuie să indice locul de naștere, creșterea și sacrificarea animalelor folosite la prepararea produselor.Pentru produsele care conțin lapte peste 50%, eticheta trebuie să indice ”țara de colectare”, precum și ”țara de transformare”. În cazul în care colectarea sau producția au avut loc în afara Franței, eticheta poate indica originea drept ”UE” sau ”Non-UE”. Sistemele COOL din Italia și Lituania pentru lapte și lapte utilizate ca ingredient în produsele lactate au primit lumină verde, deoarece sunt, de asemenea, limitate în timp și ambele state membre s-au angajat să raporteze cu privire la impactul sistemelor asupra Piața internă.Sistemele ar include o clauză de recunoaștere reciprocă, aceasta permițând intrarea produselor fabricate în mod legal în alte state membre. Legea italiană privind COOL a produselor lactate, precum lapte, iaurt, brânză și unt, a intrat în vigoare la 19 aprilie 2017. De la acea dată, indicarea ”țării de muls”, precum și a ”țării de prelucrare” a fost obligatorie, pe etichetele produselor lactate. Dacă țara de origine nu este Italia, etichetele produselor pot indica originea drept ”UE” sau ”non-UE”.Lipsă de transparențăÎnainte de introducerea Regulamentului privind SIF, eforturile statelor membre de a adopta măsuri obligatorii de COOL trebuiau să treacă prin procedurile TRIS (Sistemul de Informații privind Reglementările Tehnice) în temeiul Regulamentului 98/34 (în prezent Directiva 2015/1535), în care ar fi notificat Comisiei cu privire la orice proiecte legislativ, fiin analizate în vederea respectării legislației UE.Primele inițiative ale statelor membre de introducere a măsurilor COOL obligatorii, notificate în cadrul procedurii TRIS, au fost toate respinse de Comisia Europeană ca fiind contrare legislației UE. Spre deosebire de procedura TRIS, regulamentul SIF nu impune stabilirea unei liste de notificări disponibile public, care să facă dificilă urmărirea textelor, justificărilor și termenelor notificate. Până în prezent, niciuna dintre măsurile naționale COOL nu a fost notificată OMC.Este responsabilitatea statelor membre să notifice OMC măsurile naționale. Cu toate acestea, deoarece reglementările naționale COOL adoptate recent au inclus o clauză de recunoaștere reciprocă, statele membre insistă că cerința de notificare nu se aplică. La o conferință din decembrie 2016, Comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Andriukaitis, a declarat că nu are de ales decât să clarifice proiectul de inițiative naționale, deoarece este o opțiune legală prevăzută de regulamentul SIF. El a subliniat că aceasta nu a fost alegerea Comisiei, ci ceea ce voiau legislatorii UE la momentul adoptării propunerii FIC. România nu a notificat Comisia Europeană în acest sens.Reacții ale industrieiDeși statele membre care aplică măsurile COOL susțin că aceste legi sunt încercări, afectează numai ingredientele interne și nu au niciun impact asupra comerțului cu alte țări, partenerii comerciali ai țărilor terțe și grupurile industriale europene sunt extrem de preocupate de impactul legilor asupra Piaței unice europeane.Multe dintre cele mai importante grupuri industriale ale UE au activat viguros aceste măsuri, atât la nivelul statelor membre, cât și la nivelul UE. Grupurile industriale susțin că aceste măsuri subminează libera circulație a mărfurilor în interiorul UE, prin stimularea agricultorilor să cumpere ingrediente locale, reducând astfel producția și ”renaționalizând” lanțurile de aprovizionare cu ingrediente.Costurile suplimentare legate de separarea ingredientelor din diferite surse și de alte costuri de producție vor fi, în mod inevitabil, transmise, fie consumatorilor, fie vor conduce la prețuri mai scăzute pentru producători. Ei cred că măsurile sunt, de asemenea, înșelătoare pentru consumatori, deoarece implică o diferență de calitate pentru ingredientele ”locale”, față de cele provenite din alte țări.Pentru argumentarea informațiilor de mai sus, vă prezentăm opiniile principalelor asociații profesionale europene:FoodDrinkEurope: Asociația reprezentând industria alimentară și a băuturilor din UE, FoodDrinkEurope consideră că măsurile COOL amenință piața unică a UE pentru alimente. Inițiativele naționale COOL se opun acestui principiu fundamental al UE și sunt folosite ca declarații politice în actualul climat anti-UE.Reinstituționalizarea politicii UE stabilește un precedent periculos, deoarece este aproape imposibil să remedieze daunele pe piața unică. FoodDrink Europe consideră că este necesară o abordare politică pentru a preveni o fragmentare suplimentară a pieței UE și pentru a depăși ”gastro-naționalismul”. Producătorii de alimente aplică deja COOL voluntar, care, conform studiilor Comisiei, este cea mai bună abordare.Asociația Europeană a Lactatelor (EDA): COOL obligatoriu sugerează producătorilor avantaje false, deoarece etichetarea de origine nu este factorul-cheie pentru deciziile de cumpărare ale consumatorilor. Etichetarea suplimentară are ca rezultat un cost de producție mai ridicat, care afectează producătorii agricultori, precum și consumatorii.COOL obligatoriu nu este fezabil pentru produsele lactate și va avea un impact negativ asupra comerțului internațional, precum și asupra liberei circulații a mărfurilor în cadrul UE. EDA este de acord cu constatarea Comisiei potrivit căreia COOL voluntar de stat este cea mai bună opțiune pentru lapte și produse lactate. EDA consideră că măsurile COOL individuale depășesc cu mult legislația alimentară, iar Comisia UE nu a reușit să apere piața unică.Asociația europeană a comerțului cu produse lactate (Eucolait): Impactul principal al măsurilor naționale obligatorii asupra COOL va fi deturnarea fluxurilor comerciale, în timp ce flexibilitatea industriei în ceea ce privește aprovizionarea va fi limitată. Aceste măsuri vor duce la creșterea costurilor de producție, pe care majoritatea consumatorilor nu doresc sau nu pot să le plătească. Măsurile COOL individuale încalcă, de asemenea, unul dintre principiile fundamentale ale UE, și anume libera circulație a mărfurilor.Impactul potențial asupra exporturilor din zonele non-UEGrupurile din industria americană și europeană încearcă să cuantifice impactul comercial al măsurilor franceze și a altor măsuri. Cu toate acestea, măsurile obligatorii pentru produsele lactate și ingredientele din carne vor afecta, fără îndoială, comerțul cu S.U.A. și cu alte zone non-UE, deoarece producătorii de alimente vor avea tendința să furnizeze ingrediente la nivel local, dacă originea ingredientelor importate trebuie indicată pe lista ingredientelor de pe etichetă. În plus, caracterul mozaic al acestor măsuri supune exportatorii la o serie de reguli diferite de etichetare și cerințe va crea probabil incertitudine și confuzie pentru exportatorii din S.U.A.Cu stimă,Karisha Kuypers, Hilde Brans-Raportori UE”

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2